Atacurile ucrainene adâncesc criza de combustibil a Rusiei și vizează rutele maritime globale
Forțele de apărare ucrainene au continuat să lovească infrastructura de rafinare a petrolului din Rusia, un efort cumulativ care a afectat zeci de instalații în ultimul an. O intensitate deosebită a fost remarcată în al doilea trimestru al anului 2026, evidențiată de incendiile recente de la rafinăriile din Slaviansk-pe-Kuban și Iaroslavl, înregistrate la sfârșitul lunii iunie.
Atac ucrainean asupra unei rafinătii din apropierea Moscovei/FOTO:X
Aceste acțiuni generează o serie de efecte negative, printre care deficite în producția de carburanți de masă, impunerea de restricții la exportul de benzină și combustibil pentru aviație și apariția tensiunilor pe piața internă rusă. În contextul îngrijorărilor crescânde ale populației, exprimate pe rețelele sociale, autoritățile de la Moscova încearcă să transmită mesaje de calmare, susținând că dificultățile sunt temporare și că rezervele sunt suficiente. Președintele Vladimir Putin a declarat pe 28 iunie că deficitul de combustibil nu este critic, deși s-a raportat deja utilizarea rezervelor strategice.
Evoluția strategiei și extinderea razei de acțiune
Strategia Ucrainei de a viza sectorul petrolier rusesc a debutat în urmă cu patru ani, pe 22 iunie, când a avut loc primul atac reușit cu dronă asupra Rafinăriei Novoșahtinsk din regiunea Rostov. Deși la momentul respectiv activitatea fabricii, cu o capacitate de 7,5 milioane de tone anual, a fost oprită doar pentru câteva zile, atacul a semnalat o nouă abordare: utilizarea unor drone relativ ieftine pentru a avaria infrastructura energetică, o sursă majoră de venit pentru bugetul militar al Rusiei.
De la atacuri sporadice, observate în anii precedenți, Ucraina a trecut la operațiuni masive și sistematice, desfășurate aproape săptămânal. Conform estimărilor de la sfârșitul lunii iunie 2026, aproximativ 50% din capacitățile de rafinare primară ale Rusiei (dintr-un total de 6,6 milioane de barili pe zi la începutul anului 2026) sunt temporar nefuncționale. Această cifră include atât instalațiile avariate de drone, cât și pe cele aflate în revizii tehnice prelungite.
Printre cele mai recente lovituri, care demonstrează o rază de acțiune extinsă, se numără atacul dronelor ucrainene asupra rafinăriei din Moscova, din 19 iunie 2026, care a reușit să penetreze apărarea antiaeriană a capitalei ruse. O altă lovitură semnificativă a avut loc pe 21 iunie 2026, la rafinăria din Tiumen, situată la o distanță record de 2.000 de kilometri.
Armament greu și provocările reparațiilor
Al doilea trimestru al anului 2026 a marcat și o diversificare a armamentului utilizat de Ucraina. Pe 31 mai 2026, rafinăria Novoșahtinsk a fost lovită de rachete de croazieră R-360 „Neptun”, modificate pentru ținte terestre. Acest atac a afectat ambele instalații de procesare primară, reducând capacitatea uzinei cu două treimi. Aceeași unitate fusese vizată anterior de rachete Storm Shadow în decembrie 2025. Distrugerile provocate de focoasele de rachete, mult mai grele decât cele ale dronelor, prelungesc durata și cresc costurile reparațiilor.
Experții avertizează, însă, că industria petrolieră rusă demonstrează o rezistență semnificativă. Spre comparație, rafinăria ucraineană de la Kremenciuk a fost ținta a 260 de drone și 60 de rachete înainte de a-și înceta complet activitatea în iunie 2025. Mihailo Honciar, președintele Centrului pentru Studii Globale „Strategia XXI”, scrie în Zerkalo Nedeli că scoaterea definitivă din funcțiune a marilor rafinării rusești, precum cele din Reazan, Nijni Novgorod sau Nijnekamsk, necesită un efort susținut pe termen lung.
Pentru ca această strategie să fie eficientă, ritmul distrugerilor trebuie să depășească viteza cu care Rusia poate efectua reparațiile. În prezent, perioada medie de remediere a unei instalații primare este de aproximativ șase săptămâni. Dacă acest interval ar fi prelungit la 12-16 săptămâni prin atacuri repetate, rafinăriile afectate ar deveni neprofitabile.
Pe plan comercial, Guvernul Federației Ruse analizează extinderea interdicțiilor de export și pentru motorină, după ce anterior a restricționat livrările externe de benzină și kerosen.
Diversificarea țintelor și războiul maritim
Pe lângă rafinării, forțele ucrainene vizează și infrastructura de transport, inclusiv stații de pompare, depozite și terminale de export. Deși rezervoarele reprezintă ținte mari și inflamabile, conductele sunt mai dificil de scos din funcțiune, deoarece pompele principale sunt protejate de structuri masive din fontă și beton. Deteriorarea acestora necesită, de asemenea, armament greu cu precizie înaltă.
O altă componentă crucială a strategiei o reprezintă blocada maritimă a porturilor rusești de la Marea Neagră și Marea Azov. Ucraina utilizează drone maritime (MBEK) și aeriene pentru a lovi navele cisternă care transportă țiței și produse petroliere. Fazele planificate ale acestei operațiuni includ distrugerea depozitelor de combustibil din zonele portuare, atacarea tancurilor petroliere și a navelor chimice în Marea Neagră și Marea Azov și interceptarea navelor de transport de mărfuri generale și containere care pleacă din porturile rusești.
Raza de acțiune a dronelor maritime ucrainene s-a extins chiar și în Marea Mediterană, unde sunt monitorizate transporturile de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL) destinate Asiei, așa cum a demonstrat atacul din martie 2026 asupra navei Arctic Metagaz.
Sprijinul logistic extern și perspectivele strategice
Pentru a compensa deficitul de benzină, Moscova a solicitat livrări suplimentare din Belarus și Kazahstan. În primele cinci luni ale anului 2026, importurile de benzină din Belarus au crescut de aproape 13 ori, iar cele de motorină de trei ori. Cu toate acestea, aceste volume nu acoperă integral cererea pieței ruse. Kazahstanul, care la rândul său importă anumite tipuri de carburanți din Rusia, are o capacitate limitată de a oferi un sprijin logistic substanțial.
Actuala strategie a Ucrainei combină acțiunile cinetice (militare) cu cele de impact psihologic asupra populației și conducerii de la Moscova. Imaginile cu cozi la stațiile de carburanți și penuria de combustibil afectează direct percepția publică privind stabilitatea economică a Rusiei. Analiștii subliniază însă că succesul total al acestei campanii depinde de extinderea operațiunilor și asupra sectoarelor de gaze naturale și energie electrică.
Sursa: adevarul.ro
Explorează subiectele:
