Avertisment după protestul oierilor: se pavează o autostradă către extremism
Manifestația la care au luat parte câteva mii de crescători de animale nemulțumiți s-a transformat rapid într-o confruntare violentă, după ce a fost confiscată de grupuri de agitatori. Deși mobilizarea s-a desfășurat la vedere pe rețelele sociale, nicio entitate nu și-a asumat organizarea oficială a acțiunii. În condițiile unei prezențe și mai mari a manifestanților, deznodământul ar fi putut căpăta proporții dramatice.
Violențele de la protestul de marți ar putea fi doar o „calibrare” Foto: GEORGE CALIN
Sociologul Gelu Duminică consideră că escaladarea din stradă nu a fost o surpriză, ci o evoluție previzibilă a unei stări de furie acumulate în timp, ale cărei semne erau vizibile de circa doi ani:
„Imediat după anularea alegerilor am spus că se va ajunge aici dacă societatea politică nu devine responsabilă. Și, din punctul meu de vedere, este de-abia începutul antagonizării violente. Acum, unde va duce violența n-aș putea să spun, cât de mare va fi, dar ce știu este că aveam toate ingredientele să ajungem aici. Dacă e să fim foarte onești, o să vedem că toate lucrurile care s-au întâmplat au fost prevestite. Din 2020 avem o ruptură în societate, evidentă, de când cu pandemia. Noi versus ei. Au lipsit liderii unificatori, neîncredere, iar peste asta am avut alegeri anulate. Peste asta am avut un discurs extremist. Peste asta avem o criză economică și o criză politică. Toate la pachet cu o neîncredere în instituțiile statului, majoră. Omul simplu simte efectele tuturor acestor lucruri. Este antagonizat, este nervos, este nesigur, nu știe ce îl așteaptă mâine, nu are speranță. Și, din nou, liderii unificatori lipsesc.” — Gelu Duminică
În timp ce protestul fermierilor era perfect legitim, iar tentativele opoziției de a capitaliza politic sunt firești într-o democrație, discursul extremist din spațiul public a coborât direct în stradă. Deturnarea mitingului era de altfel anticipată de trei săptămâni, susține sociologul, indicând că evenimentul pare mai degrabă un test operațional al grupărilor care vizează preluarea puterii.
Mesajele au depășit simpla opoziție față de guvernanți, adâncind falii între cetățeni: utilizatori de trotinete contra pietoni sau corporatiști împotriva restului populației. Această radicalizare este accentuată și de modul în care statul a gestionat crizele recente. De pildă, la doi ani de la scrutinul anulat sub suspiciunea unor ingerințe străine atribuite lui Călin Georgescu, acesta continuă să nu fie pus sub acuzare, lăsând impresia unui abuz instituțional.
Sociologul atrage atenția că forțele de ordine se limitează doar la controlul efectelor imediate, în timp ce factorii de decizie politică amplifică tensiunile existente:
„Jandarmeria stinge incendiul. Marea provocare este prevenția. Adică noi știm tensiunile sociale din societate, știm că rupturile sunt foarte mari, știm că faliile se adâncesc, știm că extremismul mușcă, vedem organizații paramilitare care se mobilizează, vedem tot felul de lucruri. Și ce facem? Punem benzină pe foc. Pentru că ceea ce fac PSD, AUR, PNL, USR, președintele României, pentru foarte mulți oameni este benzină pe foc. Logic, omul se simte și mai puțin respectat în condițiile în care, pe lângă faptul că s-au anulat niște alegeri, pe lângă faptul că nu avem niște explicații, pe lângă faptul că s-a demis un guvern, noi suntem în a cincea lună de când nu avem o nominalizare. Adică normal că omul o ia foarte, foarte dur și are sentimentul că nu este auzit.” — Gelu Duminică
O parte semnificativă din responsabilitate îi revine direct președintelui României, acuzat că a eșuat în a oferi stabilitate și a adus tensiune prin acțiune și inacțiune, inclusiv prin condiționarea nominalizării unui premier de o majoritate de voturi prestabilită. În plus, nici societatea civilă și nici mediul religios nu au venit cu mesaje echilibrate într-un moment atât de tensionat.
Cetățenii, confruntați cu o senzație accentuată de abandon, își doresc predictibilitate, o justiție echitabilă și acces real la beneficiile integrării europene. În schimb, scena politică oferă alianțe conjuncturale fluctuante și un blocaj cronic, în care partidele se resping reciproc: PSD exclude PNL și USR; AUR respinge USR și PNL; PNL refuză colaborarea cu PSD și AUR; USR se delimitează de AUR și PSD.
În această ecuație matematică, singura variantă care nu se exclude reciproc rămâne tandemul PSD-AUR. Totuși, sociologul se declară sceptic că o asemenea formulă ar garanta coeziunea socială, considerând că violențele recente oferă un indiciu clar privind riscul de dezbinare, ură de clasă și radicalizare pe care o astfel de guvernare l-ar putea aduce.
În final, principalul beneficiar al acestei stări de lehamite generalizată rămâne AUR. Nivelul de nervozitate publică a devenit atât de ridicat încât până și temele mărunte din viața de zi cu zi — de la produsele de patiserie consumate până la preferințele muzicale — au provocat în ultimele luni certuri colective și tabere ireconciliabile. Pe acest fond de epuizare, mulți cetățeni ajung la concluzia periculoasă că reconstrucția ar fi posibilă doar după o prăbușire totală.
Explorează subiectele:
