Avertisment dur de la Helsinki: Europa intră într-o nouă „eră a întunericului”
Președintele Finlandei, Alexander Stubb Foto: EPA EFE
Lumea a ajuns într-un punct de cotitură istoric, similar cu cel din 1945, la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, sau cu prăbușirea comunismului din 1989. Evaluarea îi aparține președintelui finlandez Alexander Stubb, care a declarat luni că epoca de după Războiul Rece a luat sfârșit, relatează POLITICO .
Aflat la Bruges, unde a susținut un discurs în fața studenților de la Colegiul Europei — instituție pe care a absolvit-o în anii '90 —, liderul finlandez a descris un tablou sumbru al prezentului. Deși s-a caracterizat drept o persoană înclinată spre optimism, Stubb a admis că realitatea actuală oferă „din păcate, suficiente motive pentru a fi pesimiști”.
Potrivit acestuia, continentul european pășește într-o „eră a întunericului”, generată de proliferarea conflictelor armate și de competiția acerbă dintre Washington și Beijing, factori care erodează ordinea internațională bazată pe reguli.
„Într-un fel, eu mi-am început studiile într-o eră a luminii, iar voi vi le începeți într-o eră a întunericului. Obișnuiam să spunem că cele mai mari trei cauze ale morții în rândul oamenilor, bolile, foametea și războaiele, au fost învinse. Acest lucru nu mai este adevărat. Lumina a lăsat locul întunericului”, le-a transmis șeful statului finlandez viitorilor politicieni, diplomați și funcționari publici.
El i-a avertizat pe tineri că își vor începe carierele într-o „lume în care fiecare luptă pentru propriile interese”. În prezent, conform unor estimări invocate de Stubb, la nivel global sunt active 65 de războaie sau conflicte, un număr record, „mai multe decât în orice alt moment de după cel de-Al Doilea Război Mondial”.
Cum poate fi oprită Rusia: nevoia unei noi arhitecturi de securitate
Autor a numeroase analize despre transformările geopolitice majore, Alexander Stubb s-a implicat activ în demersurile liderilor europeni de a gestiona cel de-al doilea mandat la Casa Albă al lui Donald Trump, având un rol pronunțat în eforturile de a contura un acord de pace pentru Ucraina.
În viziunea sa, stabilitatea mondială atârnă de deciziile pe care le vor lua Washingtonul și Beijingul: „Securitatea globală va depinde de ceea ce vor decide să facă marile puteri, și anume Statele Unite și China. Vor alege cooperarea sau confruntarea?”
Pentru bătrânul continent însă, miza principală rămâne amenințarea de la est. „Întrebarea esențială pentru noi toți este cum să construim o structură de securitate europeană care să garanteze că Rusia nu își va mai ataca vecinii”, a punctat președintele Finlandei.
Deși a subliniat că NATO își va păstra rolul fundamental în asigurarea apărării, Stubb consideră că sunt necesare instrumente suplimentare pentru menținerea păcii. Aceste noi mecanisme ar putea include măsuri menite să reclădească „încrederea” între Europa și Rusia.
În ciuda dificultăților momentului, liderul de la Helsinki i-a încurajat pe studenți să nu se lase copleșiți de pesimism, ci să își fixeze ținte ambițioase pentru a aduce o nouă „eră a luminii”. Privind pe termen lung, el a estimat că, în următoarele trei decenii, Uniunea Europeană s-ar putea extinde de la 27 la 40 de state membre. Această configurație viitoare ar urma să includă Republica Moldova, Ucraina, Norvegia, dar și Regatul Unit, care ar putea decide să revină în blocul comunitar.
Planurile NATO pentru flancul estic și ezitările în fața războiului hibrid
Avertismentele lui Stubb vin pe fondul intensificării amenințărilor venite dinspre Moscova, context în care capitalele europene caută soluții pentru a contracara atacurile îndreptate împotriva fabricilor de armament și a infrastructurii critice de pe continent.
La nivelul Uniunii Europene și al NATO există discuții avansate privind securizarea obiectivelor esențiale, analizându-se inclusiv scenariul în care anumite operațiuni hibride ar putea declanșa clauza de apărare colectivă. Cu toate acestea, statele europene nu au reușit încă să ajungă la un consens pentru un răspuns ferm.
În același timp, îngrijorările legate de capacitatea de reacție rapidă în fața unei potențiale agresiuni rusești au determinat NATO să elaboreze planuri concrete de apărare pentru flancul său estic. Strategia Alianței îmbină desfășurarea forțelor terestre convenționale cu integrarea tehnologiilor moderne validate deja pe frontul din Ucraina, cum ar fi sistemele bazate pe inteligență artificială și dronele, subliniind nevoia urgentă de consolidare a apărării europene.
Explorează subiectele:
