Avertisment la granița estică: scenariul prin care Rusia ar putea testa NATO
Pe fondul presiunilor tot mai mari exercitate asupra țărilor din vecinătate, Rusia urmărește să determine o retragere sau măcar o diminuare a ajutorului pe care statele occidentale îl oferă Kievului. Specialiștii în securitate subliniază însă că pericolul depășește granițele Ucrainei, o operațiune coordonată împotriva unui stat aliat având potențialul de a fractura coeziunea europeană.
Drone rusești/FOTO:AFP
Planurile Kremlinului de a reconstrui sfera istorică de dominație a Uniunii Sovietice au fost semnalate din timp, însă reacția vestică a fost marcată de pasivitate, atrage atenția Edward Lucas, cel care conduce Baltic Internal Security Centre. Într-o declarație acordată cotidianului The Sun, acesta a menționat că semnalele de avertizare primite acum sunt extrem de grave și a punctat că linia de confruntare traversează centrul continentului și ajunge până în Marea Britanie.
Provocări repetate în spațiul țărilor baltice
Tensiunile s-au accentuat recent după o serie de episoade suspecte. Forțele aeriene ale Alianței au ridicat aparate de zbor în Lituania pentru neutralizarea unei drone, pe fondul temerilor legate de o intruziune a Rusiei. Cu puțin timp înainte, o navă de război rusească a lansat rachete de semnalizare în direcția unui elicopter aparținând forțelor armate daneze deasupra Mării Baltice, iar pe o plajă din Polonia a fost descoperită o altă aeronavă fără pilot.
Aceste evoluții au generat îngrijorare sporită în Letonia, Lituania și Estonia. De altfel, după ce NATO a consolidat misiunea de supraveghere a spațiului aerian baltic pentru a bloca dronele din proximitatea Estoniei, autoritățile de la Moscova au replicat direct, amenințând cu măsuri devastatoare.
În acest context, analistul militar Michael Clarke consideră Estonia drept veriga cea mai expusă dintre republicile baltice. Potrivit estimărilor sale, un atac împotriva teritoriului eston în următoarele două luni reprezintă o posibilitate concretă, forțele locale menținând deja un grad ridicat de pregătire. Clarke a avertizat că situația evoluează spre o ciocnire armată.
Pentru a descuraja un astfel de curs, Londra păstrează pe teritoriul estonian un contingent de reacție rapidă alcătuit din peste 1.000 de soldați dotați cu tehnică de ultimă generație. De asemenea, cooperarea militară bilaterală și protecția flancului estic au fost întărite în iulie printr-un nou acord strategic semnat de Ministerul britanic al Apărării.
Capcana „zonei gri” și riscul disensiunilor interne
Capacitatea capitalelor europene de a rămâne unite în fața unei agresiuni indirecte constituie testul decisiv pentru viitorul NATO, subliniază Nicu Popescu, fost ministru de externe al Republicii Moldova și expert în spațiul geopolitic european. Rusia ar putea încerca în mod deliberat să genereze o criză prin care să fisureze solidaritatea comunitară.
Unul dintre cele mai delicate scenarii ar implica o operațiune hibridă amplă care să vizeze simultan mai multe aeroporturi din zona baltică. Popescu avertizează că adevărata capcană o reprezintă acțiunile situate în zona gri. În timp ce o reacție ar fi indispensabilă, țările europene s-ar putea împotmoli în dezbateri privind atribuirea certă a atacului și oportunitatea sau momentul unui răspuns militar. O discrepanță de atitudine între partenerii deciși și cei reticenți ar provoca fracturi majore în rândul membrilor NATO.
Amenințări extinse: de la România și Polonia până în Germania
Presiunea nu este canalizată exclusiv către țările din nordul flancului. În decursul a două luni au fost consemnate nu mai puțin de 12 situații de alertă legate de drone la granița estică a Alianței. Totodată, autoritățile de la Berlin au atribuit Kremlinului tentativa eșuată din august de a lovi cu drone un avion cargo ucrainean pe aeroportul Leipzig/Halle.
Potrivit lui Popescu, incursiunile și incidentele din Republica Moldova, Polonia și România demonstrează că Moscova are capacitatea tehnică de a pune presiune pe multiple teritorii europene. Tensiunile au fost amplificate și de retorica lui Nikolai Patrușev, consilier apropiat al lui Vladimir Putin și fost director al FSB, care a afirmat recent că armata rusă ar putea nimici Polonia în doar două sau trei zile.
Declarația a venit după o explozie provocată de drone la doar trei kilometri de teritoriul polonez. La Kiev s-a speculat că ținta ar fi fost o garnitură de tren rezervată oficialilor internaționali, la bordul căreia călătorise în trecut inclusiv Boris Johnson. Pe acest fond, șeful executivului de la Varșovia, Donald Tusk, a precizat că riscul unei extinderi a conflictului pe teritoriul Poloniei nu poate fi exclus în perioada următoare, temeri similare fiind exprimate de servicii de informații și cancelarii din întregul bloc nord-atlantic.
Gravitatea momentului este ilustrată și de deplasarea discretă întreprinsă la Moscova, pe 25 august, de directorul CIA, John Ratcliffe, cu scopul explicit de a avertiza Kremlinul împotriva oricăror agresiuni directe la adresa membrilor NATO. Popescu arată că acțiunile hibride urmăresc să transmită societăților occidentale că susținerea Kievului atrage automat implicarea directă în conflict.
Ucraina sub presiune: muniție deficitară și o nouă mobilizare rusă
În timp ce riscurile se multiplică pe flancul estic, Ucraina încearcă să-și asigure rezervele de rachete antiaeriene în perspectiva unei ofensive rusești pe timpul iernii. În vară, forțele ucrainene au lovit rafinării, depozite de combustibil și serverele celei mai importante platforme de comerț online din Rusia, provocând perturbații în aprovizionarea cu carburanți și pierderi mediului de afaceri rus.
În replică, Moscova accelerează pregătirile de război. Președintele Volodimir Zelenski a semnalat că autoritățile ruse plănuiesc recrutarea a peste 300.000 de soldați pentru a finaliza ocuparea regiunii Donețk. În paralel, capacitatea industrială a Rusiei permite asamblarea a peste 100 de rachete balistice lunar. În schimb, arsenalul de interceptori al apărării ucrainene a scăzut considerabil; Kievul a solicitat încă 300 de proiectile pentru sistemele Patriot, însă primirea acestora rămâne sub semnul întrebării.
Fabrici și baze pentru mii de drone cu rază lungă
Tehnologia de atac a Moscovei continuă să se modernizeze. Documente guvernamentale ucrainene apărute în spațiul public indică introducerea pe front a unor versiuni evoluate ale dronelor Shahed de origine iraniană, redenumite Geran-4 și Geran-5. Aceste modele zboară cu viteze considerabil mai mari, ating ținte la distanțe de până la 1.000 de kilometri, pot transporta 90 de kilograme de explozibil și sunt configurate să eludeze scuturile antiaeriene.
Pe teritoriul rus au fost identificate zeci de platforme de lansare poziționate în apropierea statelor membre NATO. Conform analizelor de profil, una dintre aceste facilități dispune de o capacitate de depozitare de peste 1.000 de aparate simultan. Profesorul Anthony Glees, specialist în studii europene, nota anterior că focoasele expediate din aceste perimetre ar putea lovi zonele aliate cu extrem de multă ușurință.
Calcule greșite la Moscova
Deși consideră nerealistă ipoteza ca Rusia să poată învinge Europa chiar și în eventualitatea lipsei unei intervenții din partea Statelor Unite, Nicu Popescu avertizează că decidenții de la Kremlin ar putea evalua eronat reacția occidentală.
Expertul atrage atenția că regimul de la Moscova ar putea interpreta reținerea Europei drept o slăbiciune reală, riscând o escaladare nedorită. Popescu adaugă că o eventuală încetare a focului nu va opri ambițiile Rusiei, care nu a vizat doar Donbasul, ci subjugarea totală a Ucrainei. În opinia sa, singura strategie viabilă este transformarea Ucrainei într-un stat capabil să țină piept acestei amenințări pe parcursul deceniilor viitoare.
Explorează subiectele:
