Avertismentul unui medic de la „Marie Curie”: când nu trebuie mers la UPU cu copilul
Camerele de gardă ale spitalelor de pediatrie ajung la saturație în fiecare toamnă, aglomerându-se „mai ceva ca bulevardul Iuliu Maniu la ore de vârf”, atrage atenția dr. Oana Mocanu, medic pediatru la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”. Mulți părinți continuă să se prezinte direct la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) pentru afecțiuni ușoare, în loc să apeleze la medicul de familie.
Medicul atrage atenția cu privire la modul în care părinții gestionează virozele respiratorii Foto: Shutterstock
Pentru a ilustra acest comportament, cadrul medical a relatat recent cazul unei fetițe de 7 ani care a ajuns la spital adusă de tatăl ei, având o banală senzație de usturime în nas și dureri de cap. În timp ce micuța manifesta entuziasm și curiozitate pe holurile unității medicale, tatăl nu cunoștea detalii de bază despre simptome, consultând-o pe copilă pentru a răspunde întrebărilor despre febră sau tratamente primite anterior. Întrebat dacă au trecut pe la medicul de familie, bărbatul a menționat că și-a luat o zi liberă pentru a merge la spital și a cerut îndrumări despre ce ar trebui să solicite la cabinetul medicului de familie. Răspunsul medicului a fost tranșant: „Consult trebuie să cereți, nu altceva. Medicul va decide ce este de făcut în continuare”.
Această abordare generează timpi mari de așteptare, care se pot întinde pe parcursul câtorva ore până la consultație, la care se adaugă durata investigațiilor. Astfel, pentru o stare minoră, un copil poate ajunge să petreacă jumătate de zi în mediul spitalicesc, riscând totodată să contacteze alți agenți patogeni din sala de așteptare.
Cum evoluează virozele și ce tratament este necesar
Specialistul subliniază că virozele respiratorii au o durată obișnuită de aproximativ o săptămână, atingând intensitatea maximă în zilele două și trei, urmând ca ulterior starea să se amelioreze treptat. Tratamentele prescrise sunt strict simptomatice și nu vindecă boala instantaneu. Medicul insistă că nu orice simptom impune măsuri agresive, prioritare fiind hidratarea corectă, curățarea nasului și folosirea antitermicelor.
Persistența febrei timp de câteva zile este un proces firesc, la fel și reapariția acesteia pe măsură ce acțiunea antitermicului se estompează. Totodată, nivelul temperaturii nu reflectă în mod automat gravitatea afecțiunii. Există infecții virale banale care pot duce valorile termometrului până la 40 de grade Celsius sau chiar mai sus, în timp ce boli bacteriene severe se pot manifesta cu temperaturi scăzute sau la intervale mari de timp.
Dacă starea generală este bună, copilul bea lichide, urinează normal, acceptă tratamentul și continuă să se joace, vizita medicală poate fi amânată. O evaluare în prima zi este frecvent neconcludentă, întrucât semnele clinice clare tind să se instaleze pe parcursul următoarelor 24-48 de ore. Primul contact ar trebui stabilit cu medicul de familie sau cu pediatrul curant, chiar și după două sau trei zile de evoluție, ori prin servicii de telemedicină dacă medicul nu este disponibil.
Când este cu adevărat nevoie de Ambulanță
Apelul la numărul de urgență nu este justificat doar de prezența febrei ridicate, a frisoanelor sau de faptul că temperatura nu scade imediat sub medicație, dacă pacientul este conștient. Serviciul de ambulanță devine necesar în situații critice, cum ar fi convulsiile febrile sau stările în care copilul devine inconștient, are privirea fixă și nu răspunde la stimuli.
Părinții cer schimbări în sistemul medical
Semnalul tras de medic a stârnit dezbateri printre internauți. Unii comentatori au susținut că supraaglomerarea de la Urgențe va persista atât timp cât aceste servicii rămân complet gratuite pentru cazurile non-urgente, propunând introducerea unor taxe de consult dacă se constată lipsa urgenței.
Alții au pus la îndoială rațiunea părinților de a-și expune copiii ore întregi unor riscuri suplimentare de infectare în spitale în loc să apeleze a doua zi la cabinetul medicului de familie, cerând reformarea sistemului sanitar. În același timp, unele reacții au subliniat ironic un paradox actual: deși au la dispoziție mult mai multe surse de informare, noile generații de părinți par uneori mult mai dezorientate în fața unei afecțiuni sezoniere obișnuite.
Explorează subiectele:
