Ideea că reţelele de social media pot înlocui presa profesionistă este un mit, deoarece jurnaliştii din presa profesionistă sunt cei care adresează liderilor întrebări în numele cetăţenilor, a declarat, vineri, preşedintele Federaţiei Europene a Jurnaliştilor (FEJ), Mogens Blicher Bjerregard, într-o dezbatere privind dezinformarea şi fenomenul de fake news.

"Ideea că reţelele de social media pot înlocui presa profesionistă este un mit. Deseori vezi numeroşi lideri de state sau alţi lideri care susţin că, dacă ei sunt prezenţi pe social media, atunci pot transmite mesajele lor către toată lumea, deci există mai multă democraţie, deoarece astfel mai mulţi oamenii îi urmăresc. Dar acest lucru nu e decât un mit: la cine ajunge mesajul unui lider transmis pe platformele de social media? Mesajul ajunge doar la proprii adepţi, doar la proprii urmăritori, nicidecum la toată lumea. Astfel, se ajunge la situaţia în care nu are loc o dezbatere democratică reală, deoarece multe dintre întrebările care apar nu primesc răspuns. Cei care adresează întrebările sunt în realitate jurnaliştii şi presa profesionistă. Ei întreabă în numele cititorilor şi în numele cetăţenilor", a afirmat Mogens Blicher Bjerregard.

Liderul Federaţiei Europene a Jurnaliştilor a arătat că zvonurile sunt plasate deseori pe platformele de social media.

"Un alt proces care are loc în social media este faptul că acolo sunt plasate zvonurile. Zvonurile se duc în social media şi, deoarece azi presa funcţionează foarte rapid, foloseşte deseori platformele de social media şi zvonurile ajung astfel în lumea reală", a precizat Bjerregard.

Potrivit sursei citate, platformele de social media nu folosesc standardele etice ale presei profesioniste.

"Sunt tot mai dese cazurile în care presa întâi publică informaţia (incompletă - n. r.), după care o editează. Este important să se editeze informaţia înainte de publicarea ei, mai ales atunci când vine din social media. Au apărut copiii ca şi cititori, subiecţi de interviu sau producători, într-o măsură mai mare decât în trecut. Există discuţia despre 'dreptul de a fi uitat', dar social media nu respectă aceste reguli, nu foloseşte standarde etice, nu pune întrebări suplimentare", a susţinut el.

Preşedintele FEJ a recomandat mass-media profesioniste să aplice mecanisme de autoreglementare, pentru a evita ca reglementarea să fie aplicată de autorităţi.

"Autoreglementarea este un alt mijloc pentru a lupta împotriva informaţiilor false. Mass-media trebuie să îşi impună ea singură mecanisme de control, pentru ca, astfel, credibilitatea şi transparenţa ei să crească. Dacă mess-media nu îşi dezvoltă propriile mecanisme de autoreglementare, în mod automat acest lucru va reprezenta o invitaţie către Guvern să impună aceste mecanisme de reglementare. Iar atunci când Guvernul primeşte invitaţia să reglementeze, acest lucru va duce doar la mai multă cenzură şi în cel mai rău caz la propagandă. Şi asta nu pentru că nu ne plac autorităţile, ci pur şi simplu aşa funcţionează lucrurile. Guvernele vor să controleze informaţia, de aceea este important ca mass-media să îşi respecte principiile, valorile", a explicat Mogens Blicher Bjerregard.

Acesta a atras atenţia asupra faptului că, din societate, lipsesc mass-media profesioniste la nivel local şi regional.

"Propaganda şi acţiunile de dezinformare au loc de sute de ani, ele nu reprezintă un lucru nou. Ceea ce e astăzi nou este metoda sofisticată prin care ele sunt aplicate. Avem nevoie de sprijin pentru mass-media profesionistă. Iar ceea ce lipseşte în prezent sunt mass-media de încredere locale şi regionale. Acestea dispar din peisaj în prezent, iar tinerii nu mai citesc ziarele. Deci, trebuie să găsim un alt mod să ajungem la ei, acest lucru este extrem de important, deoarece tinerii trebuie ascultaţi", a arătat Bjerregard.

La rândul său, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a explicat că fake news conţin parţial informaţii reale, plasate pentru a servi unor interese personale.

"Ştim că fake news nu sunt propriu-zis ştiri false, deoarece fake news conţin parţial informaţii adevărate, dar acele adevăruri sunt acolo ca să servească nişte interese personale. (...) Trebuie să ştim că fake news apelează la factori emoţionali, însă, ca jurnalişti, ştim că nu trebuie să punem emoţiile noastre sau emoţiile altora într-o ştire. Aceasta este diferenţa dintre o ştire venită din partea mass-media obiective şi corecte şi o ştire pe care o găsim pe platforme de social media", a spus Claudia Nicolae.

De asemenea, directorul general al AGERPRES a atras atenţia că teoriile conspiraţiei confirmă oamenilor ideile în care aceştia doresc să creadă.

"În această criză globală a pandemiei, avem de înfruntat teorii ale conspiraţiei. De ce apar ele? Pentru că teoriile conspiraţiei oferă o structură narativă a evenimentelor care au loc, teoriile conspiraţiei au legătură cu modul în care unii oameni procesează informaţia. Teoriile conspiraţiei sunt captivante. (...) Ele atribuie sursa unor evenimente extraordinare sau inexplicabile unor forţe nevăzute şi înclină către explicaţii melodramatice ale evenimentelor. Deşi teoriile conspiraţiei conţin idei de necrezut, puterea lor stă în faptul că ele confirmă ceea ce oamenii doresc să creadă", a afirmat ea.

Claudia Nicolae a enumerat câteva din tipologiile persoanelor care răspândesc fake news.

"De ce anume răspândesc oamenii dezinformări? Există câteva categorii: 'Joker' sunt cei care răspândesc fake news pentru distracţie. Ei creează poveştile lor şi le cer simpatizanţilor să răspândească mai departe aceste poveşti. 'Scammer' sunt aceia care difuzează teorii ale conspiraţiei şi fake news ca să facă bani. 'Insider' - uneori dezinformările vin de la surse demne de încredere - un doctor, un profesor, un lucrător sanitar - care probabil au beneficii de pe urma acestor informaţii false. 'Ruda' - uneori membri ai familiei sau prieteni răspândesc fake news pe social media", a arătat Claudia Nicolae.

În altă ordine de idei, directorul echipei de reacţie cibernetică de urgenţă din cadrul Ministerului de Interne al Republicii Serbia, Nebojsa Jokic, a menţionat că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a fost anul trecut instituţia vizată de cele mai multe atacuri cibernetice.

"Organizaţia Mondială a Sănătăţii a fost probabil instituţia vizată de cele mai multe atacuri cibernetice anul trecut. (...) Tot anul trecut, OMS a anunţat că epidemia de Covid-19 este acompaniată de o infodemie de dezinformare. Anul acesta, ONU a avertizat că dezinformările despre pandemie reprezintă un risc serios, la fel de serios ca virusul însuşi. Din cauza acestei infodemii de dezinformare, acum câteva luni OMS a inaugurat o pagină dedicată combaterii miturilor despre Covid-19", a precizat Nebojsa Jokic.

Conferinţa "Coronavirus şi spaţiul cibernetic: un an de schimbări şi de provocări" a fost organizată joi şi vineri de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, în colaborare cu Institutul pentru Studii de Politici Cibernetice CyBureau şi Colegiul de Economie şi Ştiinţe Cibernetice din Cracovia. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii