Bulgaria după victoria Ilianei Iotova: gaze mai scumpe și dosarele Securității, închise
La doar o săptămână după ce Bulgaria și-a ales prima femeie președinte, o figură politică favorabilă dialogului cu Moscova, țara vecină este zguduită de un val de decizii și proiecte radicale. De la scumpirea bruscă a gazelor naturale și tentative de naționalizare parțială a pensiilor private, până la desființarea instituției care demască foștii securiști și eliminarea limbilor străine de pe indicatoarele publice, noile direcții de la Sofia au declanșat proteste vehemente din partea opoziției și a societății civile.
Iliana Iotova la alegeri Foto: Hristo Vladev/Anadolu via Getty Images
Instalarea Ilianei Iotova la conducerea Bulgariei este deja urmată de patru inițiative majore care au inflamat opinia publică. Conducerea actuală de la Sofia evită cu orice preț sprijinirea Ucrainei, considerând că un eventual ajutor echivalează cu intrarea într-un război împotriva Rusiei. Pe plan intern însă, măsurile vizează direct nivelul de trai al cetățenilor, transparența istorică și libertatea de exprimare.
Șocuri economice: scumpirea gazelor și controversa Pilonului II de pensii
Una dintre primele măsuri resimțite după scrutinul prezidențial este majorarea cu 32,5% a tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii casnici. Această scumpire substanțială afectează în mod direct chiar baza electorală a coalițiilor populiste de stânga care au susținut-o pe Iotova în cursa electorală.
În paralel, a izbucnit un scandal legat de intenția executivului de a naționaliza 40% din contribuțiile aferente Pilonului II de pensii (pensia privată obligatorie). Conform acestui plan, sumele care ar fi trebuit să ajungă în conturile individuale ale asiguraților urmau să fie redirecționate către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Propunerea a fost însă respinsă prin aviz negativ de către Comisia Europeană. Ulterior, oficialii guvernului bulgar au negat existența acestui demers, catalogând informațiile drept false.
Rumen Radev și președintele Bulgariei Foto: arhiva
Închiderea arhivelor Securității comuniste și cenzura lingvistică
Un alt subiect fierbinte susținut de majoritatea parlamentară și de guvernul condus de Rumen Radev este desființarea „Comisiei Dosarelor”, echivalentul bulgar al CNSAS. Această instituție avea rolul de a investiga și de a face publice legăturile politicienilor și ale funcționarilor publici cu fosta Securitate comunistă. Executivul motivează că atribuțiile instituției vor fi transferate către Arhivele Naționale, însă demersul a atras critici dure. Se suspectează că măsura are legătură cu faptul că mai mulți membri din Comitetul de Inițiativă care a sprijinit candidatura Ilianei Iotova au fost agenți ai fostei Securități.
Reacționând la acest proiect, un grup de europarlamentari bulgari a transmis o scrisoare de protest în care avertizează că „actuala guvernare nu are nicio reținere în a se înconjura de generali, ofițeri și agenți ai Securității de stat, precum și de familiile acestora”.
Totodată, spațiul public este vizat de restricții lingvistice și de tentative de intimidare a presei. Formațiunea politică pro-rusă Vâzrajdane a avansat un proiect legislativ care interzice complet afișarea mesajelor de interes public în limbi străine. Dacă legea trece, toate inscripțiile – de la cele din transportul în comun până la panourile de la intrările în localități, inclusiv în stațiunile intens frecventate de turiști străini – vor fi redactate exclusiv în limba bulgară. Pentru a putea fi citite de vizitatori, textele ar urma să fie transliterate cu alfabetul latin.
În ceea ce privește mass-media, după al doilea tur de scrutin au apărut temeri privind instituirea cenzurii. Un cunoscut promotor al narativelor pro-Rusia, care face parte din grupul președintei Iliana Iotova, a sugerat pe rețelele sociale ca premierul să oblige patronii televiziunilor naționale să interzică accesul politicienilor din opoziție în emisiuni, propunând chiar întocmirea unor „liste negre”. Deși mesajul a fost ulterior modificat și apoi șters definitiv, incidentul a generat puternice semne de întrebare în societate.
Bulgarii au fost la urne Foto: profimedia
Cum s-a ajuns aici: anatomia unor alegeri cu prezență sub 30%
Toate aceste schimbări vin pe fondul rezultatului înregistrat pe 2 noiembrie, în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, marcat de un absenteism masiv, prezența la vot fiind de sub 30%. În vârstă de 62 de ani, Iliana Iotova a devenit prima femeie președinte aleasă din istoria țării, obținând 57,58% din sufragii, în timp ce adversarul său pro-european, Andrei Ghiurov, a fost votat de 40% dintre alegători.
Fostă jurnalistă la Televiziunea Națională Bulgară (BNT), Iotova a intrat în politică după ce a condus biroul de presă al Partidului Socialist Bulgar (BSP), o formațiune cu accente suveraniste, eurosceptice și simpatii pro-ruse. Cariera ei cuprinde mandate de deputat național, zece ani ca europarlamentar și funcția de vicepreședinte al Bulgariei între 2017 și 2026. Ea preluase deja atribuțiile prezidențiale în ianuarie 2026, în urma demisiei lui Rumen Radev, iar acum și-a consolidat funcția prin vot popular.
Deși s-a înscris în cursa electorală ca independentă, Iotova a beneficiat de susținerea partidelor pro-ruse și a formațiunii de guvernământ „Bulgaria Progresistă”, condusă de actualul premier Rumen Radev. Această coaliție, catalogată frecvent în presă drept pro-rusă, promovează o agendă stânga-populistă, social-democrată și social-conservatoare, având o atitudine moderat eurosceptică și opunându-se ajutorului militar pentru Kiev. De altfel, însăși Iotova își declara deschis viziunea geopolitică într-o emisiune televizată înaintea turului decisiv: „Rusia nu este în niciun caz dușmanul Bulgariei. Rusia face parte din istoria noastră. Sper din tot sufletul că ea va fi un factor cheie în următoarea arhitectură a securității în toată Europa, inclusiv la noi”.
La polul opus s-a aflat contracandidatul ei, Andrei Ghiurov (50 de ani). Economist, profesor universitar, fost viceguvernator al Băncii Naționale și premier interimar în intervalul 19 februarie – 8 mai 2026, Ghiurov este unul dintre fondatorii partidului reformist „Continuăm Schimbarea”. Candidând tot ca independent, dar susținut de forțele democratice și reformatoare, el a propus o platformă tehnocrată, liberal-centristă, axată pe economia de piață, anticorupție, transparență și o ancorare fermă în structurile euroatlantice. Viziunea sa a atras în special electoratul tânăr, persoanele cu studii superioare, locuitorii marilor centre urbane și bulgarii din diaspora, însă acest sprijin s-a dovedit insuficient pentru a câștiga scrutinul.
Explorează subiectele:
