CCR validează pierderea retroactivă a mandatelor, Nicușor Dan: Argumentele mele erau solide
Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat marți, 18 august, la decizia luată cu o zi înainte de Curtea Constituțională (CCR) în privința noii Legi a integrității. Șeful statului a declarat că își susține în continuare argumentele prezentate în sesizarea sa de neconstituționalitate și că așteaptă motivarea CCR pentru a înțelege raționamentul din spatele deciziei.
Președintele Nicușor Dan FOTO: FB
„Față de decizia de ieri a Curții Constituționale pe legea integrității, consider că argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar”, a transmis Nicușor Dan pe X.
Președintele a menționat că nu este pentru prima dată când își păstrează opinia după ce o sesizare de neconstituționalitate formulată de el a fost respinsă de CCR. Nicușor Dan a mai adăugat că, după publicarea motivării, legea va ajunge în dezbaterea Parlamentului și ulterior la promulgare. El și-a exprimat speranța ca acest circuit legislativ să se încheie până la data de 31 august, termenul limită impus de PNRR.
Deciziile Curții Constituționale privind Legea integrității
Curtea Constituțională a decis luni, 17 august, că o prevedere esențială din noua Lege a integrității este constituțională: cea care stipulează că anumite persoane aflate în funcții publice își pot pierde mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Această măsură se aplică în cazul celor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost deja constatat definitiv înainte de adoptarea noii legi, iar perioada de interdicție de trei ani nu a expirat încă.
Pe de altă parte, CCR a declarat neconstituțională o altă prevedere, referitoare la obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese de către persoanele care au relații similare celor dintre soți cu demnitarii.
Reacția primarului Dominic Fritz și avertismentul lui Ilie Bolojan
Dominic Fritz, primarul Timișoarei și liderul USR, a avut o reacție vehementă după decizia CCR de luni, 17 august, care validează prevederea ce ar putea duce la încetarea mandatului său la 30 de zile de la intrarea legii în vigoare. Acesta a anunțat că va continua demersurile juridice la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), susținând că luptă nu doar pentru mandatul său, ci pentru „votul liber dat de timișoreni”.
În loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din Curtea Constituțională tocmai l-a validat. Dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul meu de primar va înceta în 30 zile, ca o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea.Dominic Fritz, primarul Timișoarei
Și premierul Ilie Bolojan a reacționat dur la decizia CCR privind modificările aduse Legii ANI. Deși a recunoscut caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Constituționale, șeful Guvernului a subliniat că modificarea regulilor în timpul jocului încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii. Bolojan a punctat că legea nu ar trebui să fie utilizată ca un instrument de eliminare a adversarilor politici și a avertizat că problema modificării legislative nu a preocupat pe nimeni până când un președinte al USR nu a devenit o țintă directă. El a atenționat că astfel de reglări de conturi politice expun România riscului unor noi condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Motivele sesizării de neconstituționalitate a lui Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională legea ANI având două argumente principale.
În ceea ce privește amendamentul care ar fi putut duce la pierderea mandatului de către primarul Timișoarei, Dominic Fritz, Nicușor Dan a susținut că prevederea încalcă principiul neretroactivității legii. „Un alt articol neconstituțional introdus în legea ANI transformă interdicția de 3 ani de a ocupa o funcție publică, care se aplica până acum doar pentru viitor, într-o încetare automată a unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare. Această prevedere încalcă principiul neretroactivității prevăzut în Constituție, conform căruia acțiunea unei noi legi se aplică exclusiv în viitor. În plus, pentru funcțiile obținute în urma unui scrutin, sancțiunea anulează retroactiv voința suverană a cetățenilor, care a fost exprimată în acord cu regulile valabile la data alegerilor electorale. România are nevoie de o soluție solidă din punct de vedere constituțional, nu de un text vulnerabil, construit pe calcule și interese politice conjuncturale, care riscă să fie desființat mai târziu și să creeze un vid legislativ în zona integrității”, a transmis șeful statului.
Un alt aspect contestat de Președinte a fost amendamentul AUR, adoptat cu voturile PSD, prin care obligația de a depune declarații de avere ar fi urmat să fie extinsă și la partenerii de viață ai demnitarilor, nu doar la soții și soțiile acestora. Nicușor Dan a considerat acest amendament neconstituțional, invocând un comunicat al Administrației Prezidențiale, unde se arată că „Extinderea directă a răspunderii contravenționale asupra unor persoane pentru simpla lor legătură afectivă cu un demnitar reprezintă o formă agravată a viciului de constituționalitate deja constatat de Curte în 2015”, se arată în comunicatul Cotroceniului.
Președintele a argumentat că aceste persoane nu dețin funcții publice și nu exercită prerogative de autoritate, motiv pentru care nu ar trebui să li se aplice o răspundere specifică demnitarilor. De asemenea, Nicușor Dan a criticat impactul acestei prevederi asupra vieții private, considerând că obligația de declarare a averii pentru partenerii demnitarilor constituie o ingerință ce depășește limitele stabilite de jurisprudența europeană în materia conflictelor de interese.
Explorează subiectele:
