Ce frumos ar fi pentru Omenire dacă doar acestea ar fi „problemele” cu care s-ar confrunta...

Considerată cea mai importantă enigmă nerezolvată din matematică și premiată cu un milion de dolari, ipoteza Riemann ar fi fost demonstrată în doar șase săptămâni cu ajutorul modelului de inteligență artificială Claude, iar verificările independente au confirmat deja afirmația, declanșând imediat și publicarea unei lucrări concurente redactate exclusiv de oameni.

Lumea științifică traversează un moment de cotitură după ce compania de inteligență artificială Anthropic a revendicat cea mai mare victorie a AI-ului în matematică: o demonstrație completă a ipotezei Riemann. Potrivit relatărilor AFP, The Guardian și Nature , anunțul a venit vineri din partea matematicianului turco-american Levent Alpöge, cercetător în cadrul Anthropic.

Alpöge a publicat pe site-ul său personal o notă în care detaliază cum a reușit, împreună cu software-ul Claude, să elaboreze o soluție pentru această problemă celebră într-un interval de aproximativ șase săptămâni. Confirmarea preliminară nu a întârziat să apară: sâmbătă după-amiază, două organizații au anunțat că au verificat în mod independent demersul lui Alpöge, analizând codul scris în limbajul de programare Lean, utilizat pentru formalizarea demonstrației.

Reacțiile din vârful comunității academice reflectă amploarea momentului, chiar dacă prudența rămâne prezentă în așteptarea unor validări suplimentare. „Dacă această ipoteză se confirmă pe deplin, este în mod evident o realizare istorică în domeniul matematicii”, a declarat James Maynard, specialist în teoria numerelor la Universitatea din Oxford și laureat al Medaliei Fields.

Entuziasmul a fost exprimat și mai tranșant de Brian Conrey, recunoscut drept una dintre principalele autorități în cercetarea ipotezei Riemann, deși acesta a precizat că nu a reușit încă să verifice personal demonstrația. „Este un moment monumental în istoria umanității”, a declarat Conrey pentru AFP, adăugând: „Este cel mai important lucru pe care l-am văzut vreodată în matematică. Unii nu vor fi de acord, dar este ceva major.”

Dincolo de prestigiul teoretic, implicațiile practice pe termen mediu sunt considerate uriașe. „Acest rezultat în sine nu va avea un impact imediat, (…) dar înțelegerea pe care o aduce va avea foarte, foarte multe aplicații în lunile și anii următori”, a subliniat Nestor Guillen, profesor la Universitatea NYU (New York University).

Replică imediată din partea cercetătorilor umani

Într-o coincidență spectaculoasă, chiar în ziua anunțului făcut de Anthropic, mediul academic a fost luat prin surprindere de apariția unui al doilea studiu care pretinde demonstrarea ipotezei Riemann — de această dată, o lucrare concepută sută la sută de minți umane.

La numai câteva ore după publicarea notei lui Alpöge, Ravi Vakil, matematician la Universitatea Stanford din California, a încărcat online o lucrare preliminară (preprint) concurentă, într-un demers pe care l-a descris drept „un anunț făcut în grabă”.

Textul a fost redactat de Alessandro Maria Masullo, un matematician care și-a obținut doctoratul la Stanford în 2020 sub coordonarea teoreticianului numerelor Brian Conrad, profesor în cadrul aceleiași universități americane. Vakil a explicat motivele deciziei de a publica lucrarea înainte de termenul stabilit inițial: „Speranța era ca Brian să lucreze cu Alessandro timp de un an pentru a perfecționa textul și apoi să-l anunțe după ce l-ar fi supus atenției unui număr suficient de persoane. Acum pare mai potrivit să publicăm versiunea actuală.”

O enigmă de un milion de dolari, la bicentenarul lui Riemann

Formulată în 1859, la mijlocul secolului al XIX-lea, de către matematicianul german Bernhard Riemann, ipoteza vizează distribuția numerelor prime și stă la baza a numeroase teoreme și algoritmi moderni. Validarea uneia dintre cele două soluții prezentate acum — sau chiar a amândurora — ar reprezenta un „cadou” simbolic extraordinar la împlinirea a 200 de ani de la nașterea lui Riemann, în septembrie.

Importanța problemei este reflectată și de includerea ei pe lista celor șapte „probleme ale mileniului”, întocmită în anul 2000 de organizația de cercetare Clay Mathematics Institute, care a instituit un premiu de un milion de dolari pentru rezolvarea oricăreia dintre acestea.

Competiția tot mai strânsă dintre Anthropic și OpenAI

Progresele accelerate ale inteligenței artificiale din ultimul an au transformat radical peisajul cercetării matematice, iar rivalitatea marilor laboratoare de profil este tot mai vizibilă. Pe aceeași listă a problemelor mileniului se află și ecuația Navier-Stokes, pe care unul dintre modelele OpenAI a rezolvat-o la începutul lunii septembrie în mai puțin de patru zile, stârnind un adevărat cutremur în lumea științifică.

Ulterior, la începutul lunii octombrie, OpenAI a anunțat că a soluționat alte 377 de probleme matematice diferite. Totuși, reușita din septembrie a fost însoțită de semne de întrebare din partea matematicianului australian Tristan Buckmaster, care și-a exprimat public îndoielile cu privire la proiectul OpenAI, remarcând similitudini cu propriile sale cercetări. Un detaliu notabil este că Buckmaster lucra la acea vreme chiar alături de Levent Alpöge, autorul demonstrației anunțate vineri cu ajutorul Claude.

Explorează subiectele:

ipoteza Riemanninteligență artificialăAnthropic


Citește și:

populare
astăzi

1 Primele dovezi palpabile ale concubinajului dintre Nicușor Dan și PSD

2 Acordul Trump-Putin-Xi din China care zguduie ordinea mondială postbelică

3 Sirene și explozii în Kaliningrad, lângă o bază navală strategică a Rusiei

4 Cristela Georgescu acuză în Italia supravegherea sa și anularea turului doi

5 Metoda germană de aerisire a locuinței iarna. Cum elimini umezeala fără să pierzi căldura