Constructorii nu se mobilizează, instituțiile nu fac față birocrației/Probleme mari la construcția tuturor autostrăzilor în lucru
România nu a inaugurat niciun kilometru de autostradă în prima jumătate a anului 2026, o performanță dezamăgitoare în raport cu ambițiile inițiale. În timp ce contractele prevăd deschiderea a 302 de kilometri până la finalul anului, Asociația Pro Infrastructura a revizuit drastic estimările, anticipând acum doar aproximativ 170 de kilometri, într-un scenariu considerat deja optimist. Această lipsă de progres reflectă o combinație de factori, de la birocrația excesivă la mobilizarea insuficientă a constructorilor.
Situația actuală vine după un an 2025 în care au fost dați în folosință doar 146 de kilometri de drum de mare viteză, mult sub cei 280 de kilometri promiși inițial. Ionuț Ciurea, liderul Asociației Pro Infrastructura, a oferit o analiză detaliată a blocajelor și a perspectivelor pentru restul anului, într-un interviu acordat Ziare.com. Expertul în infrastructură a subliniat că ținta de 285 de kilometri pentru anul 2026 nu a fost niciodată o certitudine, ci mai degrabă un scenariu extrem de optimist. Previziunile inițiale ale Pro Infrastructura, care indicau șanse mari de a atinge sau depăși 250 de kilometri, se bazau pe o aliniere perfectă a tuturor condițiilor, un fapt rar întâlnit în realitate.
„Da, în primul rând, trebuie spus că ținta de 285 de kilometri nu a fost de la început o certitudine sau măcar un reper pe care să ne putem baza cu adevărat, ci ea a reprezentat planul maximal. Și în previziunile noastre inițiale, la Pro Infrastructura, am apreciat că există șanse mari ca anul acesta să fie unul în care să marcăm un record și să ne apropiem de 250 de kilometri, teoretic chiar mai mult de atât, însă această estimare era valabilă doar într-un scenariu ultra-optimist, în care toate condițiile ar fi fost favorabile. În mod obișnuit, toate planetele nu se aliniază decât foarte rar pentru a permite un scenariu ideal, iar depășirea pragului de 250 de kilometri a fost dintotdeauna o țintă ultra-optimistă, care nu era imposibil de atins din punct de vedere teoretic, dar care era puțin probabil să devină realitate.”
Ionuț Ciurea, liderul Asociației Pro Infrastructura
Printre principalele cauze ale întârzierilor se numără pierderea perioadei favorabile de primăvară și a lunilor mai și iunie, esențiale pentru execuția lucrărilor de infrastructură. Potrivit lui Ciurea, această situație rezultă dintr-o combinație de factori, incluzând birocrația excesivă și mobilizarea insuficientă a constructorilor. Statul nu a reușit să rezolve la timp impedimentele birocratice, ceea ce a împiedicat punerea în operă a lucrărilor necesare în ultimele șase luni. Multe dintre aceste proiecte erau deja la limită pentru a fi finalizate până la sfârșitul anului. Ca urmare a acestor întârzieri, Asociația Pro Infrastructura a revizuit drastic estimările pentru întregul an 2026. Dacă la începutul anului prognoza se situa în jurul a 250 de kilometri, acum aceasta a fost redusă la aproximativ 170 de kilometri. Ionuț Ciurea a precizat că, deși există kilometri cu șanse mari de finalizare, aproximativ două sau trei loturi se află încă în zona incertitudinii. Cu toate acestea, atingerea pragului de 170 de kilometri este considerată un scenariu "realist, perfect realist și optimist." Într-un peisaj dominat de vești mai puțin optimiste, o rază de speranță o reprezintă secțiunea Chiribiș-Biharia de pe autostrada A3, cu o lungime de aproape 29 de kilometri. Deși termenul contractual de finalizare este primăvara anului 2027, există posibilitatea ca această secțiune să fie inaugurată în decembrie 2026, dacă ritmul de lucru al constructorului se menține susținut. Acest proiect se află în administrarea CNIR, noua companie de drumuri, nu a CNAIR. Conducerea CNIR, inclusiv șeful său, domnul Budescu, sunt motivați să demonstreze eficiență, mai ales că acesta este primul lor șantier semnificativ intrat serios în faza de execuție. O inaugurare anticipată ar reprezenta un succes de imagine și, mai important, un câștig pentru șoferi. Un factor pozitiv, conform expertului, este motivația financiară care îi determină pe constructori să finalizeze lucrările cât mai repede. Întârzierea atrage costuri suplimentare, iar fondurile europene și naționale alocate acestor proiecte sunt limitate, având ca termen de finalizare sfârșitul anului 2027. Astfel, o finalizare rapidă permite încasarea plăților mai devreme, creând o concurență benefică între constructori și proiecte pentru atragerea fondurilor.
Explorează subiectele:
