Havana, unde trăieşte o cincime din populaţia de 11,2 milioane a Cubei şi este centrul activităţii economice a ţării, a fost scutită până acum de întreruperile de electricitate de cel puţin patru ore pe zi, suportate deja de câteva luni în restul insulei.
Acestea au generat câteva proteste limitate pe plan local în cursul acestei veri, dar în iulie anul trecut au fost la originea unei manifestaţii fără precedent.
Potrivit cotidianului oficial al Partidului Comunist din capitală, Tribuna de la Habana, deocamdată în Havana curentul se va opri la orele prânzului, la fiecare trei zile.
Aceste întreruperi reflectă o adâncire a crizei economice începute după înăsprirea sancţiunilor SUA, în 2019, şi agravată de pandemia care a sufocat turismul, iar apoi şi de invazia din Ucraina, notează Reuters.
Creşterea preţurilor la alimente, combustibil şi transporturi a scos la iveală dependenţa Cubei de importuri, dar şi vulnerabilităţile sale, cum este infrastructura învechită. Economia ţării s-a contractat cu 10,9% în 2020 şi şi-a revenit cu doar 1,3% anul trecut.
Cubanezii se confruntă de peste doi ani cu lipsuri de alimente şi medicamente, pe lângă preţurile în creştere. Întreruperile de curent au intensificat nemulţumirile, contribuind la exodul a peste 150.000 de cubanezi, din octombrie, doar în SUA.
"Este momentul să ne arătăm solidari şi să contribuim, astfel ca restul Cubei să sufere mai puţin din cauza acestor întreruperi indezirabile", a declarat liderul Partidului Comunist din Havana, Antonio Torres, citat de Tribuna.
În schimb, Jorge Pinon, director al Programului de mediu şi energie pentru America latină şi Caraibe la Universitatea din Texas, a explicat pentru Reuters că întreruperile anunţate nu sunt un semn de solidaritate, ci "mai curând o necesitate, pentru a evita un posibil colaps total al sistemului".
