Cum a ignorat Guvernul oferta Damen pentru patru nave militare și vrea acum să plătească dublu prin SAFE

În septembrie 2025, la capătul a doi ani de discuții cu Forțele Navale Române, Damen Galați se angaja să construiască patru nave militare pentru 457 milioane de euro. Oferta nu a primit nici până azi un răspuns. În schimb, prin SAFE sunt alocate 920 de milioane de euro pentru patru nave similare.

Oferta Damen nu a fost luată în seamă FOTO: Damen

Managerul șantierului naval Damen Galați s-a adresat în luna februarie ministrului Apărării, Radu Miruță, şi șefului Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, printr-o scrisoare, cu privire la programul „Acțiunea pentru securitatea Europei" (SAFE), prin care sunt finanțate, cu 16,7 miliarde de euro, investiții strategice în înzestrarea Armatei, infrastructură critică şi securitate, scrie News.

Acesta cerea o întrevedere în contextul în care, de aproape jumătate de an, Damen Galaţi făcuse o ofertă pentru construirea a două nave de patrulare şi a altor două, destinate intervențiilor scafandrilor.

Oferta se baza pe discuţii purtate, timp de doi ani, cu Forțele Navale Române. Experienţa Damen în domeniul construcţiilor navale militare este incontestabilă, compania furnizând echipamente pentru marina olandeză, belgiană ori germană sau oferind proiectare pentru cea americană. În total, a livrat peste 30 de nave militare şi de securitate maritimă pentru 13 state membre NATO ori pentru clienţi internaţionali din afara Alianţei.

În plus, oferta trimisă anul trecut era la jumătate din prețul pe care reprezentanții Guvernului anunțau că sunt dispuși să-l dea unei companii fără experiență în domeniu.

În acest context, managerii Damen se așteptau să fie chemați în cel mai scurt timp la ministerul Apărării sau la Cancelaria prim-ministrului. Nu s-a întâmplat.

Primele discuții oficiale au avut loc în anul 20024, când s-a agreat atunci un preț de aproximativ 100 de milioane de euro pentru platforma neechipată și alte 50 de milioane pentru dotările pe care ar fi trebuit să le facă Thales, un concern francez activ în industriile aerospațială, a apărării şi în cea electronică.

Persoane din conducerea Ministerului Apărării au declarat pentru News.ro că Forțele Navale Române au solicitat mai multe modificări, astfel încât de-abia în aprilie 2025 a putut fi creionată o ofertă tehnică concretă. Ultima discuție între cele două părți a avut loc în august 2025.

Pe 9 septembrie 2025, pe baza analizei tehnice care depășea 300 de pagini, Damen Galați a transmis Forțelor Navale Române oferta (valabilă până la sfârşitul anului) pentru construirea celor două nave noi de patrulare: platforma navală era propusă pentru 115 milioane de euro iar dotările realizate de Thales (sistemul de management al luptei Tacticos, radare, armament etc) - 85 de milioane de euro. Prima navă putea fi livrată în 36 de luni, cea de-a doua- în 42. În ceea ce privește vasele destinate activității scafandrilor, ambele valorau 57 de milioane de euro. În total, pentru două nave de patrulare şi două de intervenţii ale scafandrilor, statul român putea plăti 457 de milioane de euro. Din acel moment, 9 septembrie 2025, între constructor şi beneficiar s-a instalat liniştea.

Explicaţii guvernamentale incomplete

Pe 26 ianuarie 2026, guvernul publica lista cu programele pe care România spera să le deruleze prin programul SAFE. Cele două nave de patrulare maritimă figurau cu un buget de 700 milioane de euro iar navele destinate intervenţiei scafandrilor, cu 57 milioane euro.

Trei luni mai târziu, în lista publicată pe 28 aprilie 2026, navele de patrulare primeau un buget de 836 milioane de euro iar cele ale scafandrilor - 84 de milioane de euro.

Diferenţa de la 757 la 920 de milioane de euro era motivată de faptul că o parte din sumă ar fi avut drept destinaţie investiţii la şantierul naval Damen Mangalia, intrat între timp în faliment.

„Cu privire la creşterea de 20% din zona navală, este obligaţia pe care şi-au asumat-o (Rheinmetall, n.r.) de a investi suplimentar, de banii ăia, în şantier (Mangalia, n.r.), pentru a putea să facem mai mult procent (din producţie, n.r.) în acel şantier. Preţul rămâne absolut la fel: avem varianta să se facă mai puţin în România, avem varianta să se facă obligaţia investiţiei de 20% în şantierul naval", a declarat ministrul Apărării, Radu Miruţă, în conferința de presă din 28 aprilie 2026.

News.ro le-a transmis ministrului Apărării, Radu Miruță, şi șefului Cancelariei primului ministru, Mihai Jurca, faptul că, în conformitate cu informaţiile noastre, în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii Forţelor Navale Române, Damen Galaţi a făcut în septembrie 2025 o ofertă de 457 milioane de euro pentru construirea a două nave de patrulare şi două de intervenţie pentru scafandri. În plus, care este motivul pentru care nu au făcut către Damen Galaţi vreo cerere de informare (RFI) pentru dotările navale din SAFE şi de ce nu au răspuns solicitării de a se întâlni cu reprezentanții Damen Galaţi, în acest an.

Ministrul Miruţă a transmis că legea îi limitează implicarea în programul de înzestrare a armatei.

„Conform OUG 62/2026, pentru SAFE a fost decis ca MApN să fie responsabil doar cu definirea criteriilor operaționale, adică cu definirea specificațiilor tehnice. Ceea ce s-a şi întâmplat", a comunicat ministrul Apărării, la solicitarea News.ro.

Întrebat de ce nu a luat în considerare şi oferta Damen Galaţi, care era aproape la jumătate de preţ, respectiv 457 milioane euro, ministrul a transmis: "Au ofertat altceva. Verificaţi specificaţiile tehnice din criteriile operaţionale! ".

Nici reprezentanţii Damen Galaţi nu au dorit să facă vreun comentariu pe marginea relaţiei cu reprezentanţii Guvernului României.

Navele de patrulare propuse de Damen Galaţi versus cele achiziţionate prin SAFE

Conform HotNews, care citează surse din industrie, modelul de nave de patrulare (OPV) care ar urma să fie cumpărat şi produs prin SAFE în România este similar cu cel produs pentru Bulgaria, la Varna, în şantierul naval MTG Dolphin.

Vasul de patrulare se bazează pe modelul MMPV 90 (Multipurpose Modular Patrol Vessel) făcut de NVL (Naval Vessels Lürssen, parte a grupului Rheinmetall din septembrie 2025).

Reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale au declarat pentru news.ro că varianta trimisă de Damen Galaţi în septembrie 2025, la propunerea Forţelor Navale Române, avea o serie de modificări, dar nu radicale, faţă de OPV 2600. Preţul este de aproximativ 200 de milioane de euro.

Surse apropiate de negocierile cu Rheinmetall declarau pe 29 aprilie 2026 pentru HotNews că nava de patrulare va fi echipată şi înarmată mai degrabă ca o corvetă. Unele elemente ale configuraţiei finale nu erau definitivate încă.

Întrebat în 28 aprilie 2026, în cadrul unei conferinţe de presă, cum diferă cele două nave de patrulare pe care Rheinmetall le va produce la Mangalia pentru 836 de milioane de euro faţă de cele două nave de patrulare construite în Bulgaria pentru circa 500 de milioane de euro, ministrul Miruţă s-a limitat să spună doar că "nu pot fi comparate navele", fără a oferi detalii. Întrebat în conferinţa de presă din 28 aprilie 2026 cum explică faptul că aceleaşi tipuri de nave făcute de Lürssen în Bulgaria costă mult mai puţin, ministrul Miruţă a replicat:

„Nu sunt aceleaşi tipuri de nave. Avem echipamente electronice mai performante, avem tunuri de bord mai performante, avem radare mai performante, avem rachete sol-aer mai performante, toate astea înseamnă nişte bani în plus. Haideţi să ne uităm la întreaga dotare, nu doar la numele în sine. A compara o navă de patrulare doar cu sintagma navă de patrulare, nu este relevant". Ministrul Apărării a evitat să spună concret ce model de navă va fi, motivând că "aceste capabilităţi sunt incluse în contract".

O problemă o reprezintă însăşi menţiunea făcută în programul SAFE , unde figurează drept „nave de patrulare maritimă" şi nu "corvete". Diferenţa este dată de dotări.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu critica, de exemplu, achiziţia corvetei uşoare turceşti. „Trebuie să fim corecţi: HISAR este o navă de patrulare, nu o corvetă în sens militar. Nu are capabilităţi antisubmarin, nu are o apărare antiaeriană stratificată şi nu poate acomoda un elicopter. Este utilă pentru misiuni la pace, dar nu pentru operaţii de luptă în Marea Neagră", susţinea Bălăceanu în octombrie 2025 în publicaţia Adevărul.

Acuzaţii de lipsă de transparenţă şi de fundament tehnic în cazul achiziţiilor SAFE

Damen Galaţi nu este singurul producător important mondial de echipamente militare nemulţumit de modul în care au fost distribuiţi în România banii din SAFE.

Compania sud-coreeană Hanwha a prezentat presei detaliile propunerii făcute României în programul SAFE. Maşina de Luptă a Infanteriei (MLI) produsă de ei are un preţ mai bun şi ar urma să fie realizată în proporţie mai mare în România faţă de varianta actuală, agreată prin SAFE.

Şi compania italiană Beretta a acuzat autorităţile din România că procesul de selecţie în programul SAFE nu este transparent, competitiv şi riguros din punct de vedere tehnic.

Ministerul Apărării anunţă că nu va semna contracte de achiziţie publică în cadrul Programului SAFE în condiţii dezavantajoase. Operatorii invitaţi să participe la discuţii, aprobaţi în CSAT

MApN a precizat că, după primirea aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi a aprobării prealabile a Parlamentului României, Direcţia Generală pentru Armamente, în aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2025 cu modificările şi completările ulterioare, "a transmis operatorilor economici aprobaţi de CSAT pentru fiecare proiect SAFE, invitaţiile de participare la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare".

„MApN nu va semna contracte de achiziţie publică în condiţii dezavantajoase pentru instituţie prin raportare la prevederile documentaţiei de atribuire aprobate şi care contravin principiului eficienţei utilizării fondurilor publice", susţin reprezentanţii Apărării într-un comunicat de presă transmis luni, 11 mai.