Curtea de Apel decide soarta lui Viorel Pașca în dosarul azilelor din Bihor, după contestația DIICOT
Curtea de Apel București va dezbate joi, 9 iulie, contestația depusă de procurorii DIICOT. Aceștia se opun deciziei Tribunalului București, care a dispus ca Viorel Pașca și patru membri ai familiei sale să fie cercetați în libertate, sub măsura controlului judiciar, în dosarul ce vizează presupuse azile ilegale din județul Bihor, așa cum a informat Agerpres .
La 1 iulie, procurorii DIICOT au reținut șase persoane în acest caz. Printre acestea se numără Viorel Pașca, președintele Asociației „Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă”, soția sa, Florica Pașca, și cei trei fii ai lor: Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca. De asemenea, a fost reținută și Delia Mioara Păcală, responsabilă cu coordonarea filialelor și organizațiilor din cadrul asociației.
O zi mai târziu, pe 2 iulie, inculpații au fost aduși în fața Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă. Cu toate acestea, instanța a respins cererea procurorilor, dispunând în schimb plasarea celor șase sub control judiciar. Această decizie a fost contestată atât de DIICOT, care solicită măsura arestului, cât și de membrii familiei Pașca, care au cerut eliminarea oricăror măsuri restrictive.
Cercetările în acest dosar vizează acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.
Acuzațiile procurorilor DIICOT
Conform procurorilor, sute de persoane vulnerabile – majoritatea cu dizabilități psihice, incapabile să se apere sau să-și exprime liber voința – ar fi fost aduse din spitale și direcții de asistență socială din diverse județe. Acestea ar fi fost cazate în imobile situate în localitățile Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni din județul Bihor, sub pretextul că li se ofereau servicii de îngrijire, tratament și asistență socială.
DIICOT susține că Viorel Pașca nu deținea nici capacitatea legală, nici cea organizatorică sau profesională necesară pentru a desfășura o astfel de activitate.
Motivarea instanței de fond
În motivarea deciziei de respingere a arestării preventive, judecătoarea Tribunalului București a recunoscut că azilele funcționau fără respectarea cadrului legal și nu îndeplineau toate standardele prevăzute de legislația serviciilor sociale. Cu toate acestea, magistratul a considerat că spațiile de cazare ofereau „condiții de locuire, igienă și curățenie corespunzătoare”.
Instanța a mai menționat că persoanele internate beneficiau de hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale. Judecătoarea a subliniat, însă, că aceste aspecte nu elimină suspiciunile referitoare la deficiențele constatate în administrarea tratamentelor, lipsa personalului calificat, supravegherea insuficientă și nerespectarea normelor din domeniul serviciilor sociale.
În ceea ce privește decesele înregistrate în centrele administrate de Asociația „Dumbrava”, magistratul a precizat că, potrivit declarațiilor martorilor și beneficiarilor, au fost efectuate demersurile administrative necesare pentru constatarea deceselor și organizarea înmormântărilor.
Explorează subiectele:

