De ce noul curs obligatoriu pentru trotinete riscă să blocheze orașele
Foto: Client
Deși proiectul legislativ votat de Senat pentru circulația pe drumurile publice pare bine intenționat la prima vedere, o analiză detaliată a modului de aplicare scoate la iveală consecințe negative atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul urban. Supra-reglementarea vizează exact sectorul unde tehnologia asigură deja un control strict, ratându-și astfel ținta principală.
Trotinetele private, adevăratul pericol ignorat de noua lege
Cea mai mare vulnerabilitate a noii măsuri este că lovește în segmentul cel mai supravegheat, omițându-l pe cel cu adevărat riscant. Conform datelor Poliției , trotinetele aflate în proprietate personală generează de cinci ori mai multe accidente comparativ cu cele închiriate. Mai mult, statisticile recente ale Poliției pentru ultimele 18 luni relevă că vehiculele private sunt implicate la nivel național nu doar de cinci ori mai des în accidente, ci și de 11 ori mai frecvent în evenimente soldate cu decese.
În practică, verificarea acestui curs în stradă va fi aproape imposibilă. Posesorii de trotinete personale le folosesc după propriile reguli și, cel mai probabil, mulți vor prefera să devină „free riders” — asumându-și riscul de a fi opriți în trafic, în loc să parcurgă cursul. Dacă un agent de poliție nu observă direct o abatere, utilizatorul privat nu suportă nicio consecință, perpetuând comportamentul periculos până la producerea unui nou accident. În plus, aceste vehicule personale pot atinge viteze de 50 km/h, iar pe internet abundă anunțurile prin care diverse persoane se oferă să elimine, contra cost, limitatoarele de viteză ale acestora.
Controlul tehnologic versus birocrația: cum funcționează sistemul partajat
În contrast puternic cu piața privată, trotinetele închiriate prin aplicații vin cu restricții stricte încă de la lansarea serviciilor, așa cum este cazul operatorului estonian Bolt. Pentru aceste vehicule, aplicația a impus dintotdeauna o viteză maximă de 25 km/h, iar pentru începători, pragul este redus automat la 15 km/h. Statisticile confirmă eficiența acestor măsuri: de la lansarea în România, frecvența incidentelor a rămas constant redusă. În anul 2025, spre exemplu, s-a înregistrat o rată de doar 14,68 incidente la un milion de kilometri parcurși (echivalentul a un singur utilizator din 3.349), multe dintre acestea fiind doar daune materiale minore, fără vătămări corporale.
De asemenea, simpla cunoaștere a legislației nu garantează respectarea ei, motiv pentru care aplicațiile mizează pe monitorizarea comportamentului. Sistemul urmărește modul de condus și de parcare, recompensând utilizatorii responsabili (în funcție de scorul din aplicație) cu minute gratuite de rezervare sau scutirea de a fotografia trotineta la finalul cursei. În schimb, abaterile repetate atrag limitări de viteză sau chiar suspendarea temporară a contului.
Tehnologia de geofencing blochează de ani buni accesul trotinetelor Bolt în zone stabilite împreună cu primăriile:
- București (din 2022): acces interzis în Centrul Vechi și în complexele sportive Romexpo, Arena Națională, Ștefan cel Mare și Ghencea.
- Sibiu (din 2021): restricții în Centrul Vechi și Parcul Sub Arini.
- Cluj-Napoca (din 2021): acces blocat în zona Centrului și a spitalului județean.
- Târgu Mureș (din 2021): interdicții în Parcul Trandafirilor și în zona spitalului județean.
În plus, pentru a combate condusul sub influența alcoolului, Bolt a implementat în România, în vara anului 2025, un test de reacție cognitivă activ între miezul nopții și ora 04:00. Utilizatorii trebuie să apese pe ecran la apariția anumitor imagini. Doar în acest an, măsura a dus la anularea a 36% dintre cursele nocturne, clienții fiind îndrumați către servicii de ride-hailing pentru a ajunge acasă.
Efectul de bumerang: mai multe mașini în trafic și blocaj pentru turiști
Dincolo de aspectele de siguranță, impunerea unui curs afectează disproporționat tocmai cetățenii care evită mașina personală. Deși traficul haotic este o problemă generală alimentată de cei care aleg autoturismul din confort, există un segment de populație — persoane fără permis sau șoferi care renunță voluntar la șofat — dedicat transportului public și micromobilității. Pentru ei, obligativitatea unui curs presupune timp pierdut, posibile costuri și deplasarea la un centru de examinare. Consecința directă va fi că o parte dintre aceștia vor reveni la utilizarea mașinii, anulând eforturile declarate ale autorităților de a reduce poluarea fonică și emisiile de noxe din orașe.
Totodată, măsura anulează spontaneitatea, unul dintre principalele atuuri ale trotinetelor de închiriat, folosite preponderent pe distanțe scurte pentru eficientizarea deplasărilor (la nivel global, 40% dintre cursele Bolt încep sau se finalizează lângă o stație de transport în comun). Mai mult, pentru turiștii străini sau vizitatorii din alte localități, care nu au cum să absolve un astfel de curs pe loc, noua lege echivalează cu interzicerea totală a accesului la serviciile de micromobilitate.
Explorează subiectele:
