De ce nu mâncăm carne în post. Care sunt cele șapte trepte ale postului ortodox

Postul este mai mult decât o simplă dietă sau o listă de alimente permise și interzise, de aceea mulți oameni se întreabă de unde vine regula de a nu consuma carne în post și ce semnificație are.

Postul ortodox are o tradiție veche de secole și este construit pe o combinație de reguli alimentare, exercițiu spiritual și simboluri religioase. Renunțarea la carne este doar una dintre formele prin care credincioșii încearcă să își tempereze dorințele și să își concentreze atenția asupra vieții spirituale. Zilele de post sunt momente de reflecție, disciplină și apropiere de Dumnezeu, iar postul care precede marile sărbători are rolul de a ne pregăti pentru marele eveniment marcat la sfârșitul perioadei: Nașterea Domnului, Învierea Domnului etc..

De ce nu mâncăm carne în postul ortodox

Postul dinaintea Învierii Domnului este cel mai lung post ortodox și este considerat și cel mai sever de peste an. Este cunoscut drept Postul Mare, Păresimile sau Patruzecimea.

Potrivit basilica.ro, în primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot. Se postea fie o zi sau două înainte de Paști, fie trei zile, fie o săptămână, iar cei mai zeloși posteau chiar până la şase săptămâni înainte de Învierea Domnului. „Ultima dintre cele şapte săptămâni de post deplin, Săptămâna Sfintelor Patimi, nu era integrată în postul Păresimilor, ci se socotea aparte. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi”, arată sursa citată.

Perioada postului are două borne clare: se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai (numită și Duminica Lăsatului sec de brânză sau Duminica Iertării) şi se postește până în seara Sâmbetei din săptămâna Patimilor, inclusiv.

„Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, referitoare la numărul patruzeci când este vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: Potopul a durat 40 zile, 40 de ani au rătăcit evreii în pustie, Moise a stat pe munte 40 zile pentru a primi Legea ș.a.”, mai arată basilica.ro.

Postul este, așadar, un exercițiu de disciplină spirituală, iar renunțarea la carne și la produsele de origine animală este parte din acest proces, reprezentând totodată un control al dorințelor trupești.

De ce nu se consumă carne? Pentru că se urmărește o întoarcere simbolică la starea de Rai, iar potrivit unor teologi, înainte de căderea din Rai oamenii aveau o alimentație bazată pe plante.

„Hrana vegetală din timpul postului are înțeles adânc și folos bogat. Alimentele vegetale pun organismul într-o anu­mită predispoziție pentru rugăciune și pentru priveghere, în timp ce produsele animale, care sunt legate de sânge și grăsime moleșesc organismul sau suscită în el patimi egoiste. În plus, produsele provenind din plante au adunat prin fotosinteză mai multă lumină. În acest sens, când mâncăm vegetale ne hrănim cu lumină solară asimilată în plante. Iar lumina aceasta din plante devine simbol al luminii harice din Scripturi și din rugăciuni, lumina postului”, se precizează într-un alt articol publicat de agenția de știri a Patriarhiei Române (basilica.ro).

Postul are și o dimensiune socială, tradiția creștină încurajând credincioșii ca în această perioadă să fie mai atenți la cei aflați în nevoie, iar economiile făcute prin alimentația mai simplă să poată fi transformate în acte de caritate.

Care sunt cele șapte trepte ale postului

Treptele postului ortodox se referă la nivelurile de intensitate ale postului, acestea indicând severitatea restricțiilor alimentare.

Dezlegarea la lactate și ouă reprezintă cea mai permisivă formă de post, întâlnită în anumite perioade sau contexte speciale.

Această formă de post este urmată, ca grad de permisivitate, de dezlegarea la pește, permisă de către Biserica Ortodoxă în perioada posturilor mari, la sărbători importante (cum este Sărbătoarea Floriilor, de exemplu). În zilele cu dezlegare la pește se permite consumul de pește.

Postul cu untdelemn și vin este o formă mai ușoară de post, fiind permise mâncărurile vegetale preparate cu ulei și uneori și vinul.

Postul fără untdelemn presupune consumarea de mâncăruri vegetale gătite fără ulei.

Postul uscat, și mai sever decât postul fără untdelemn, presupune consumul de alimente foarte simple, de obicei consumate crude: fructe, legume, semințe.

Ajunarea este forma de post în care se permite o singură masă, seara.

Postul negru este cea mai înaltă treaptă, presupunând postul total, adică este interzis consumul oricărui aliment sau oricărei băuturi, caracterizând zilele de mare însemnătate religioasă.

Legumele și fructele au depășit carnea la preț. Românii simt creșterea alimentelor în Postul Paștelui 2026

Regulile postului se adaptează credincioșilor în funcție de vârstă, de starea de sănătate sau/și de recomandarea duhovnicului.

Arhimandritul Ioanichie Bălan, un cunoscut duhovnic al ortodoxiei românești și un mare călugăr-cărturar care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții de călugăr la Mănăstirea Sihăstria Neamț, explica în „Convorbiri duhovnicești”, potrivit doxologia.ro, poziționarea credincioșilor pe cele șapte trepte ale postului astfel:

A. Carnivorii, cei care mănâncă întotdeauna carne. Aceştia sunt în treapta cea mai de jos a postului, chiar dacă se înfrânează uneori de la mâncare. Ei nu pot spori niciodată în rugăciune

B. Lacto-vegetarienii, care nu mănâncă niciodată carne, ci numai lapte, brânză, ouă şi tot felul de legume fierte. Aceştia sunt în treaptă a doua a postului, pe care o ţin de obicei călugării din mănăstirile cu viaţă de obşte şi foarte rar mirenii.

C. Vegetarienii, care mănâncă numai zarzavaturi şi legume fierte sau nefierte (crude). Rânduiala aceasta formează treapta a treia a postului şi o ţin călugării cei mai râvnitori din vieţile de obşte. De aici încolo încep treptele postului cele mai aspre, pe care păşesc, de obicei, călugării sihaştri şi pustnicii cei mai nevoitori.

D. Fructiferii, care mănâncă odată pe zi pâine şi fructe nefierte, fără a gusta vreodată altfel de hrană. Cine a ajuns la această treaptă a postului, acela poate stăpâni cu uşurinţă trupul şi gândurile şi poate spori repede pe calea rugăciunii.

E. Cerealierii formează treapta a cincea a postului. La această treaptă ajungă călugării, mai ales cei din sihăstrii şi pustnicii, care mănâncă odată pe zi numai pâine neagră de cereale şi boabe muiate de grâu, porumb, mei, linte, bob, mazăre etc.

F. Hrană uscată este a şasea treaptă a postului călugăresc, la care ajung de obicei pustnicii cei mai râvnitori. Cei care petrec în această aspră nevoinţă mănâncă numai pesmeţi de pâine muiaţi în apă, cu sare sau puţin oţet, odată pe zi şi cu măsură. Aşa se nevoiau sihaştrii de pe valea Nilului.

G. Hrană sau mană dumnezeiască, este ultima şi cea mai înaltă treaptă a postului călugăresc, la care ajung foarte puţini dintre asceţi, după o îndelungată nevoinţă, întăriţi fiind de darul Sfântului Duh. Aceştia se îndestulează numai cu Prea Curatele Taine, adică cu Trupul şi Sângele lui Hristos, pe care le primesc o dată sau de două ori pe săptămână, fără a mai gusta ceva decât numai apă.

Postul în alte religii

Postul nu este o practică exclusiv creștină, multe alte religii impunând o perioadă de abstinență alimentară sau restricții în consumarea anumitor produse.

Postul în Islam. În Islam, postul este practicat în timpul lunii Ramadan. În această perioadă, credincioșii nu mănâncă și nu beau nimic între răsăritul și apusul soarelui, postul având rolul de a cultiva disciplina, solidaritatea și apropierea de Dumnezeu.

Cum să ții postul fără să te îngrași. Carmen Brumă: „Sunt tot felul de trucuri pe care trebuie să le știi”

„Acest post de treizeci de zile este obligatoriu pentru toţi musulmanii, bărbaţi şi femei care au trecut de vârsta pubertăţii şi sunt sănătoşi mintal, astfel încât să şi-l poată asuma conştient. Pe tot parcursul zilei, musulmanul care posteşte nu are voie să consume nici un fel de alimente sau băuturi, inclusiv apă. De asemenea, nu trebuie să fumeze, să folosească parfumuri sau să întreţină relaţii sexuale. Pe lângă respectarea acestor interdicţii, credinciosul musulman încearcă să vorbească mai puţin, să nu bârfească, să nu calomnieze sau jignească, să nu mintă şi să alunge din inima sa invidia şi lăcomia; în schimb, pe toată durata postului caută să trăiască într-o stare de pace şi linişte sufletească, meditând la profunzimea învăţăturilor islamului, arătându-se amabil, prietenos și milostiv față de semenii săi”, arată ziarullumina.ro.

Postul în iudaism. În iudaism există mai multe zile de post, cea mai importantă fiind Yom Kippur, Ziua Ispășirii. În această zi, credincioșii postesc complet aproximativ 25 de ore. Există și alte zile de post de durată mai mică, precum Tisha B'Av, care comemorează distrugerea Templului din Ierusalim.

Postul în hinduism. În hinduism, o structură religioasă foarte complexă și diversă, practicile sunt numeroase, variind în funcție de credințele hindusului și de obiceiurile locale. Se postește în anumite zile ale lunii - adepţii zeului Vishnu postesc în fiecare a 11-a zi, de exemplu, pentru a-l împăca pe zeu și a-și purifica mintea -, sau se postește în ziua din săptămână închinată zeului în care cred. În preajma pelerinajelor se practică de asemenea diverse tipuri de abstinență. O altă zi de post este şi Purnima, ziua cu lună plină a lunii calendaristice hinduse, dedicată Marii Zeiţe. Mai există zile de post anuale, în care se marchează zilele divinităților.

O formă aparte de post, întâlnită în hinduism, este postul ținut de soție pentru soț, de mamă pentru fiu, de soră pentru frate.

Postul în budism. În budism, postul este asociat cu disciplina spirituală și meditația. Deși nu este obligatoriu, reprezintă o metodă de disciplină și un mijloc de a atinge detașarea de dorințele lumești.