De ce țânțarii înțeapă mai des anumite persoane: Explicațiile științifice
Cercetătorii avansează în înțelegerea mecanismelor chimice complexe care transformă anumiți indivizi în ținte preferate pentru țânțari. Această muncă este crucială, având în vedere rolul acestor insecte în transmiterea unor boli serioase.
Frederic Simard, entomolog medical la Institutul de Cercetare pentru Dezvoltare din Franța, confirmă: „Nu este o greșeală – țânțarii sunt într-adevăr atrași de anumiți oameni mai mult decât de alții”. Totuși, el adaugă o nuanță importantă: „Dar nu suntem cu toții magneți tot timpul”.
Potrivit Science Alert , diverse indicii senzoriale ghidează țânțarii în alegerea victimei, cele mai importante fiind mirosul corporal, căldura emanată și dioxidul de carbon pe care îl expirăm.
Doar țânțarii femele înțeapă, iar ele detectează aceste semnale prin receptori extrem de sensibili. Rickard Ignell, om de știință suedez, a explicat pentru AFP că „știam de peste un secol că țânțarii sunt atrași de dioxidul de carbon expirat – acesta este semnalul inițial care le activează comportamentul” de la zeci de metri distanță.
Într-o rază de aproximativ 10 metri, „țânțarii încep să ne detecteze mirosul, iar această combinație cu dioxidul de carbon îi atrage și mai puternic”, a detaliat Ignell, autorul principal al unui studiu recent. Pe măsură ce se apropie, temperatura corporală și umiditatea pielii devin factori suplimentari care cresc atractivitatea anumitor persoane.
Grupa de sânge nu contează
Cu toate acestea, cercetătorii au demontat câteva teorii populare. Simard subliniază că ideea conform căreia țânțarii ar prefera anumite grupe de sânge „nu are nicio bază științifică”, menționând că studiile anterioare pe această temă au fost realizate pe eșantioane prea mici. El adaugă că nici culoarea pielii, a ochilor sau a părului nu influențează preferința țânțarilor.
Pe de altă parte, mirosul joacă un rol esențial. Simard a explicat că „un amestec de molecule produse de microbiota noastră poate fi mai mult sau mai puțin atrăgător pentru țânțari”. Oamenii eliberează între 300 și 1.000 de compuși odoranți diferiți, dar oamenii de știință încă descifrează care anume atrag insectele. Într-un studiu recent condus de Ignell, cercetătorii au monitorizat comportamentul țânțarilor Aedes aegypti (cunoscuți ca vectori ai febrei galbene și dengue) în prezența a 42 de femei, pentru a identifica preferințele acestora.
Ignell a afirmat: „Am demonstrat că țânțarii se orientează după un amestec de compuși odoranți (dintre cei aproximativ 1.000 posibili, am identificat 27 pe care țânțarii îi detectează și care îi atrag spre noi)”. Femeile cel mai des înțepate, inclusiv cele aflate în al doilea trimestru de sarcină, au prezentat o concentrație ridicată a unui compus specific, „1-octen-3-ol”, rezultat din descompunerea sebumului de pe piele. O surpriză a fost că și o creștere minoră a acestui compus a avut un impact semnificativ, a adăugat Ignell, numindu-i pe țânțari „creaturi fascinante”.
De asemenea, s-a constatat că ingestia de bere crește atractivitatea pentru țânțari. Conform mai multor studii, berea ridică temperatura corporală, sporește emisiile de CO2 și modifică mirosul pielii. Într-un studiu standardizat realizat în Burkina Faso, voluntarii au consumat bere și apoi, la câteva zile distanță, apă, pentru a observa preferințele țânțarilor. S-a observat că țânțarul Anopheles, purtătorul malariei, era mai atras de mirosul persoanelor care băuseră bere. Un studiu olandez din 2023, care a implicat 465 de voluntari ce și-au introdus brațele în cuști cu țânțari Anopheles femele, a arătat că participanții care consumaseră bere în ultimele 24 de ore erau de 1,35 ori mai atrăgători pentru insecte.
Înțelegerea motivelor pentru care țânțarii preferă anumite persoane devine tot mai urgentă, pe măsură ce schimbările climatice contribuie la extinderea habitatelor acestora. De exemplu, țânțarul tigru, un vector al virusului chikungunya, își extinde prezența în regiuni unde nu era întâlnit anterior. Simard avertizează că „acest risc afectează din ce în ce mai mulți oameni”.
Explorează subiectele:

