Deficitul scade, dar Bolojan avertizează: riscul unei crize mai grave rămâne
Indicatorii macroeconomici transmit primele impulsuri pozitive după deciziile aspre din prima parte a anului. Institutul Național de Statistică a consemnat pentru luna august o rată a inflației anuale de 6,2%, în scădere accentuată față de cele 8,2 procente din iulie și pragul de 10,4% înregistrat în iunie. În paralel, execuția bugetară pe primele șapte luni din 2026 arată o diminuare cu 37% a deficitului comparativ cu intervalul similar din 2025.
Premierul interimar Ilie Bolojan Foto: Inquam Photos
Șeful interimar al Executivului a remarcat că decelerarea prețurilor ar fi putut fi mult mai pronunțată dacă piața combustibililor nu resimțea șocurile geopolitice globale. Totuși, odată cu atenuarea acestor turbulențe internaționale, efectele ar trebui să se transfere treptat și la stațiile de alimentare.
Dincolo de contracția deficitului, premierul a punctat că sumele direcționate către investițiile publice s-au majorat cu 15 miliarde de lei, semn că frânarea cheltuielilor curente nu a paralizat proiectele de dezvoltare.
Factura împrumuturilor din trecut apasă pe buget
Deși datele oficiale confirmă prognozele guvernamentale privind o redresare vizibilă în semestrul al doilea din 2026, Ilie Bolojan recunoaște că aceste ameliorări nu s-au tradus încă într-o schimbare sesizabilă a nivelului de trai pentru cetățeni. Cu toate acestea, el susține că alternativa ar fi fost dezastruoasă pentru stabilitatea țării.
„Am spus că în a doua jumătate a anului redresarea va începe să producă rezultate cuantificabile. Aceste rezultate apar acum în datele economice. Știu însă că, pentru cei mai mulți români, ele nu se simt încă suficient în viața de zi cu zi. Știu că această perioadă nu este deloc ușoară. Dar alternativa ar fi fost mult mai costisitoare. Dacă am fi continuat modelul deficitelor și al împrumuturilor uriașe, la dobânzi tot mai împovărătoare, România ar fi ajuns într-o situație imposibilă. Plătim astăzi factura acelor ani. Aproape jumătate din deficitul din acest an, circa 3% din PIB, reprezintă numai cheltuieli cu dobânzile. Sunt resurse cu care România ar fi putut construi, în fiecare an, o autostradă.”
— Ilie Bolojan
Costul datoriilor acumulate anterior continuă să consume o parte uriașă din resursele publice, motiv pentru care actuala administrație a încercat să rupă dependența de credite scumpe.
„Care a fost principala reformă a mandatului acestui Guvern? Schimbarea unui model care devenise nesustenabil. Însănătoșirea finanțelor publice. Refacerea fundației pe care România poate construi din nou creștere economică, investiții și prosperitate. Rezultatele încep să apară, dar drumul nu s-a încheiat. Dacă această direcție este abandonată, riscăm să pierdem sacrificiile făcute până acum și să revenim la problemele de la care am pornit, într-o formă și mai gravă.”
— Ilie Bolojan
Premierul interimar a concluzionat că sarcina crucială a viitoarei echipe guvernamentale va fi să apere progresele de consolidare fiscală obținute prin efortul colectiv al populației, permițând astfel valorificarea potențialului economic real al României.
Explorează subiectele:
