Devastator mesaj!/Fost judecător suprem acuză Curtea de Apel București de „sabotaj” în cazul Negoiță
Transparența justiției românești este pusă sub semnul întrebării după ce Curtea de Apel București (CAB) a oferit un răspuns vag legat de înlăturarea judecătoarei care instrumenta dosarul primarului Sectorului 3, Robert Negoiță. Această decizie a forțat reluarea procesului de la zero după patru ani de judecată, creând un risc iminent de prescripție, și a atras critici vehemente din partea lui Nasz Csaba Bela, fost judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a acuzat un „sabotaj intenționat” al încrederii publice în sistemul judiciar.
Decizia Curții de Apel București de a nu prelungi delegarea judecătoarei Ana Dobre, care făcea parte din completul ce judeca dosarul lui Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, a generat un scandal în mediul juridic. Consecința directă a acestei măsuri este reluarea de la zero a întregului proces, după ce acesta fusese judecat timp de patru ani, fapt ce ridică un risc iminent de prescripție a faptelor. Într-un demers de clarificare, G4Media a solicitat Curții de Apel București să ofere explicații privind motivele înlăturării judecătoarei. Biroul de Presă al instanței a răspuns printr-o formulare lapidară, precizând doar că „s-a realizat o reevaluare a situației judecătorilor delegați”. **Acuzații de „sabotaj” la adresa încrederii în justiție** Răspunsul laconic al CAB a stârnit indignarea lui Nasz Csaba Bela, fost judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care și-a exprimat public uimirea pe contul său de Facebook. Nasz Csaba Bela, care a activat ca judecător la ÎCCJ până la 1 ianuarie 2024 și a fost purtător de cuvânt al instanței supreme timp de trei ani înainte de a deveni avocat, a criticat dur modul în care conducerea Curții de Apel București a gestionat situația. În mesajul său, fostul magistrat a declarat că, deși evită, în principiu, să comenteze chestiuni de interes public legate de justiție, de această dată nu a putut să rămână tăcut. A motivat această excepție prin formarea sa profesională și prin preocuparea sa pentru statul de drept, subliniind rolul puterii judecătorești, care nu ar trebui să fie influențată politic. De asemenea, a menționat că vorbește și în calitate de fost șef al Biroului de Informare și Relații Publice al ÎCCJ și, nu în ultimul rând, în calitate de cetățean-contribuabil. Nasz Csaba Bela a făcut trimitere la proverbul latin „Si tacuisses, philosophus mansisses” (Dacă tăceai, filosof rămâneai), sugerând că răspunsul CAB a fost mai dăunător decât tăcerea. El a subliniat că cei care au emis acest răspuns – și a prezumat că a existat acordul prealabil al conducerii administrative a Curții, dat fiind caracterul sensibil al subiectului – nu aveau cum să nu prevadă că informația va ajunge în presă. El a accentuat că, în contextul apariției documentarului Recorder „Justiție capturată” – material lansat în luna decembrie 2025 și care a adus acuzații grave legate de deturnarea instituției delegării în funcții de execuție de la scopul său legitim – neprelungirea delegării judecătoarei în dosarul lui Robert Negoiță, ce vizează un prejudiciu de 100 de milioane de euro, nu face decât să alimenteze suspiciunile și neîncrederea populației în sistemul judiciar. Nasz Csaba Bela a amintit și de Hotărârea Lin II a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), din 16 iulie 2026, care a evidențiat „riscul sistemic de impunitate în cazurile de fraudă gravă”. El a atras atenția asupra faptului că, potrivit informațiilor publice, faptele din dosarul Negoiță se prescriu în anul 2028. Acest termen scurt, coroborat cu necesitatea reluării complete a fazei de fond (care a durat anterior patru ani) și a celei de apel, face ca prescripția să devină o amenințare majoră.
Lăsând la o parte faptul că cei care au emis acest răspuns (...) nu aveau cum să nu prevadă că el va apărea în presă (...), să nu realizezi că, după apariția în luna decembrie 2025 a documentarului Recorder „Justiție capturată”, care a lansat acuzații extrem de grave legate de modul în care instituția delegării în funcții de execuție a fost exploatată și deturnată de la scopul legitim pentru care ea a fost reglementată în Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, neprelungirea delegării judecătorului procesului lui Robert Negoiță, cu un prejudiciu de 100 de milioane de euro, după ce acesta judeca respectivul dosar de peste 4 ani, consecința fiind una singură – reluarea fazei de cercetare judecătorească -, nu va face decât să alimenteze suspiciunile, speculațiile și, nu in ultimul rând, neîncrederea populației în justiție. Este regretabil că cei care ar trebui să asigure o comunicare corectă și eficientă, în loc să-și îndeplinească acest rol esențial în relația cu presa, cu societatea civilă și, nu în ultimul rând, cu cetățenii care prin taxele și impozitele plătite susțin acest serviciu public, nu doar că nu își îndeplinesc obligațiile trecute în „fișa postului”, dar parcă în mod intenționat urmăresc să saboteze și ultima fărâmă de încredere de care se mai bucură încă puterea judecătorească. Triste vremuri trăim!
– Nasz Csaba Bela
Fostul judecător a deplâns faptul că acest incident survine într-o perioadă marcată de „un veritabil asalt al politicului asupra justiției”, observat în ultimul an și jumătate. El a încheiat mesajul exprimând suspiciunea că autorii răspunsului „parcă în mod intenționat urmăresc să saboteze și ultima fărâmă de încredere de care se mai bucură încă puterea judecătorească”. **„Poftim nimicul…”** Pe același subiect a reacționat și fosta judecătoare Andreea Chiș, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ea a descris răspunsul Curții de Apel printr-o expresie din limba maghiară, limba sa maternă: „Nesze semmi, fogd meg jól”, pe care a tradus-o ca „Poftim nimicul, ține-l bine”. Andreea Chiș a adăugat, cu o notă de scepticism, că „nu răspunde nimeni, nici măcar managerial sau ca evaluare pentru orice promovare. Poate chiar dimpotrivă.” Observația sa face referire la faptul că președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, participă în prezent la un concurs pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Explorează subiectele:
