DIICOT: Peste 1.000 de morți în 17 ani într-o rețea de exploatare din Bihor

Ancheta DIICOT, care vizează 11 persoane – inclusiv Viorel Teodor Pașca, membri ai familiei sale și colaboratori – a relevat un sistem complex de trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat. Procurorii solicită arestarea preventivă a lui Pașca, susținând că, din 2006, acesta ar fi construit o schemă ilegală de exploatare a pacienților cu dizabilități severe sau a persoanelor fără adăpost. Victimele ar fi fost deposedate de acte și telefoane, izolate de familii și lăsate în grija unor îngrijitori fără pregătire, în timp ce gruparea le încasa pensiile, ajutoarele de handicap și chiar primele de înmormântare.

O rețea extinsă și mii de victime

Activitatea infracțională ar fi debutat în 2006 și s-ar fi desfășurat în mai multe localități din Bihor – Holod, Dumbrava, Ceica și Tinca – prin intermediul unor imobile transformate în centre de găzduire clandestine. În cei aproximativ 17 ani, peste 3.300 de persoane fără adăpost, vârstnici sau persoane cu dizabilități, provenite din spitale, DGASPC-uri și alte instituții sociale din diverse județe, ar fi fost adăpostite. Conform DIICOT, aproximativ 1.020 dintre aceste persoane ar fi decedat în perioada în care s-ar fi aflat în „îngrijirea” grupării, fiind ulterior înmormântate în cimitirul din Dumbrava.

Acuzațiile formulate de DIICOT

Viorel Teodor Pașca este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și de trafic de persoane în formă continuată, cu 210 acte materiale reținute în sarcina sa. Faptele sunt descrise ca fiind săvârșite prin „alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”, cu circumstanțe agravante. Soția sa, Florica Pașca, este acuzată de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de persoane. Aceleași acuzații de complicitate sunt formulate și împotriva fiilor săi, Abel Timotei Pașca, Viorel Emanuel Pașca și Daniel Sabin Pașca, precum și a altor membri ai familiei și apropiați, printre care Delia Mioara Păcală, Estera Anca Pașca, Ioana Viorica Pașca și Ramona Viorica David.

Mecanismul social și financiar al exploatării

Gruparea ar fi recrutat persoane vulnerabile, în special cele fără aparținători, cu dizabilități psihice sau în situații sociale precare, transferându-le din spitale sau centre sociale către imobilele controlate. Scopul principal ar fi fost exploatarea veniturilor acestora: pensii, indemnizații de handicap și chiar ajutoare de înmormântare.

Toate aceste activități ar fi fost desfășurate în afara oricărui cadru legal de furnizare a serviciilor sociale, fără acreditare sau licențiere. Imobilele folosite ar fi fost deținute fie de Viorel Teodor Pașca, fie de Asociația „Dumbrava DPG”, controlată de acesta și finanțată prin donații. Deși asociația ar fi fost inițial acreditată ca furnizor de servicii sociale, ea nu ar fi obținut niciodată licența de funcționare, fiind ulterior radiată. Astfel, activitatea de îngrijire a persoanelor vulnerabile s-ar fi desfășurat, conform procurorilor, ilegal.

Un semnal de alarmă: cazul pacienților din Mehedinți

Verificările au fost declanșate, printre altele, de un incident petrecut la 2 iulie 2025 (probabil o eroare de redactare a datei, dat fiind că articolul menționează fapte din 2006-2025), când 12 pacienți cu retard mintal sever de la Secția de Psihiatrie Cronici Gura Văii ar fi fost preluați de Viorel Teodor Pașca printr-un acord încheiat în nume personal. Ulterior, șapte dintre aceștia ar fi fost abandonați în fața sediului DGASPC Mehedinți din Drobeta-Turnu Severin, ceea ce a alertat autoritățile.

Modul concret de operare: de la recrutare la aservire totală

Anchetatorii descriu un mecanism infracțional complex, construit în etape succesive. Totul ar fi început cu identificarea persoanelor aflate într-o vulnerabilitate accentuată: fără adăpost, abandonate, vârstnice, cu tulburări psihice sau cognitive, fără venituri și incapabile să-și exercite autonomia. Lipsa unei rețele de sprijin le făcea extrem de expuse influenței grupării.

Recrutarea consta în preluarea directă a acestor persoane, multe provenind chiar din sistemul de protecție socială. Accentul era pus pe victimele cu dizabilități psihice, lipsite de autonomie și incapabile să-și exprime o voință liberă.

După recrutare, persoanele erau integrate într-un mediu controlat sub paravanul Asociației „Dumbrava DPG”, prezentată public ca având scopuri caritabile. Deși le erau asigurate aparent cazare, hrană și îngrijire, scopul nu era reintegrarea socială, ci consolidarea dependenței totale. Victimele erau lipsite progresiv de autonomie, devenind complet dependente de grup pentru toate nevoile de bază. Liderul rețelei ar fi exploatat atât vulnerabilitatea inițială, cât și dependența creată ulterior, menținându-le într-o stare de aservire continuă.

Controlul economic și administrativ: o „fabrică de bani”

Un pilon esențial al schemei era preluarea și gestionarea integrală a veniturilor victimelor: pensii, indemnizații de handicap, ajutoare sociale. Controlul era exercitat prin stabilirea domiciliului la adresele grupării pentru a direcționa plățile, deschiderea și administrarea conturilor bancare și reținerea cardurilor. Membrii grupării figurau adesea ca împuterniciți pe conturile beneficiarilor, având acces direct la sumele de bani. Chiar și persoanele care părăseau locațiile primeau sume minime, doar pentru subzistență.

S-a identificat o practică sistematică de deschidere a conturilor bancare pentru noii veniți, cu implicarea directă a membrilor grupului, în special a Ramonei Viorica David. Gruparea ar fi folosit și proceduri administrative aparent legale (cărți de identitate provizorii, anchete sociale, încadrare în grad de handicap) nu pentru protecție, ci pentru a facilita accesul la resurse financiare. Anchetatorii suspectează că anchetele sociale erau superficiale, iar încadrarea în grad de handicap, inclusiv „grav cu asistent personal”, era deseori solicitată pentru a maximiza veniturile, fără criterii medicale corespunzătoare.

Control total asupra vieții, chiar și după deces

Controlul grupării ar fi depășit sfera economică, extinzându-se la toate aspectele vieții victimelor. Erau folosite formulare de consimțământ prin care beneficiarii își dădeau acordul pentru administrarea bunurilor și veniturilor, inclusiv dispoziții privind înmormântarea. Interceptările arată că victimele erau informate că veniturile le sunt încasate de lider, chiar și atunci când negau existența unor astfel de acorduri.

Pe lângă veniturile curente, gruparea ar fi exploatat și ajutoarele pentru combustibil, indemnizațiile ocazionale și ajutoarele de înmormântare. Cardurile de combustibil ale victimelor ar fi fost folosite pentru alimentarea vehiculelor personale sau ale asociației, iar ajutoarele de deces erau solicitate sub pretextul că grupul se va ocupa de înmormântare.

Probele arată că sumele obținute nu erau folosite în scopul declarat. Cheltuielile reale pentru înmormântări erau minime, recurgându-se la soluții improvizate. Un martor a declarat procurorilor că „restul erau înmormântați în niște scânduri de lemn, bătute cu cuie, în formă de sicriu și înmormântați în ele. Nu știu dacă acestea erau gata făcute sau erau făcute când deceda o persoană.” Sicriele achiziționate ar fi fost folosite doar când decesul avea loc în unități medicale.

Lipsa tutelei și izolarea victimelor

Persoanele cu dizabilități psihice erau menținute fără reprezentant legal, permițând grupării controlul direct asupra veniturilor și deciziilor lor. Ulterior, sub presiunea instituțională, s-au purtat discuții despre desemnarea unor tutori, dar cu scopul de a atribui această calitate unor persoane apropiate grupului sau chiar beneficiarilor, pentru a transfera aparent responsabilitatea juridică, fără a schimba situația de fapt. Gruparea ar fi intervenit constant în anchetele sociale, prezentând situația beneficiarilor într-o formă agravată pentru a accelera obținerea certificatelor de handicap și a maximiza resursele financiare.

Controlul asupra actelor de identitate era esențial: victimele erau înregistrate la adrese controlate de grup pentru încasarea pensiilor și indemnizațiilor. Cardurile bancare erau păstrate de grupare și folosite pentru retragerea banilor. Declarațiile de consimțământ, prin care victimele își dădeau acordul pentru gestionarea veniturilor, ar fi fost obținute în condiții de vulnerabilitate, fără o exprimare liberă a voinței.

Izolarea de familie era o practică sistematică. Beneficiarilor li se interzicea contactul cu familia sau alte persoane apropiate, prin restricționarea vizitelor și a convorbirilor telefonice. Interceptările telefonice din septembrie 2025 indică faptul că beneficiarii nu aveau voie să primească vizite sau să folosească telefoane mobile, iar aparținătorii nu mai erau informați despre situația lor. Telefoanele mobile le erau reținute imediat după preluare, iar părăsirea locațiilor era strict condiționată.

Asociația „DUMBRAVA DPG” – paravan pentru ilegalități

Gruparea ar fi funcționat sub aparența legalității, utilizând Asociația „DUMBRAVA DPG” ca organizație umanitară, caritabilă și de protecție socială. Asociația a fost înființată la 11 iulie 2016 de Pașca Viorel-Teodor împreună cu doi dintre fiii săi, Viorel-Emanuel și Abel-Timotei, având ca scop declarat acordarea de asistență socială. Pașca Viorel-Teodor era președinte, Viorel-Emanuel vicepreședinte, iar Abel-Timotei secretar.

Asociația a avut 32 de angajați de-a lungul timpului, dintre care 9 erau activi în 2025, pe funcții precum manager de proiect, asistent medical, pedagog social. Sediul social era în Dumbrava, Bihor. Patrimoniul soților Pașca includea multiple imobile în Bihor și Arad, achiziționate în diverse perioade, inclusiv după 2020. Finanțarea asociației provenea din donații și sponsorizări de la persoane fizice și juridice, precum și din sume încasate în conturile asociației sau ale membrilor grupului. Anchetatorii subliniază că activitățile nu respectau legislația serviciilor sociale, neavând acreditarea și licențele necesare.

Tratament „după ureche” și neglijență medicală

Persoanele adăpostite nu beneficiau de îngrijire medicală adecvată. Tratamentul era administrat formal, empiric, fără evaluări clinice complete sau planuri terapeutice individualizate. Medicația era dată de persoane fără pregătire medicală, unele analfabete, care identificau medicamentele după culori sau ambalaje, în lipsa registrelor sau a controlului profesional. Au fost înregistrate omisiuni, întreruperi nejustificate sau înlocuiri ale medicamentelor prescrise. Interceptările au relevat că unui pacient i-a fost întrerupt un tratament inhalator, iar unui pacient oncologic în fază terminală nu i-a fost administrată morfina injectabilă prescrisă, fiind folosite alternative insuficiente.

Donații substanțiale și fluxuri financiare opace

Analiza tranzacțiilor bancare a scos la iveală încasări semnificative din donații, sponsorizări și prestații sociale, alături de retrageri masive de numerar, fără justificare economică clară. Viorel Teodor Pașca ar fi încasat peste 348.000 lei, 333.000 euro și 96.000 USD, majoritatea din donații/sponsorizări, urmate de retrageri consistente de numerar. Florica Pașca a înregistrat aproximativ 278.000 lei (ajutoare de înmormântare și donații), Abel Timotei Pașca circa 709.000 lei, iar ceilalți membri ai familiei și apropiați au avut, de asemenea, fluxuri financiare considerabile. Asociația „Dumbrava DPG” a înregistrat încasări de peste 7,1 milioane lei din donații și sponsorizări, cu cheltuieli aproape identice, indicând un circuit financiar intens, dar greu de justificat în raport cu activitatea declarată.

Sute de carduri bancare și o „farmacie” improvizată

În timpul perchezițiilor, au fost identificate 409 persoane găzduite. Evaluările medicale, psihologice și psihiatrice au confirmat că cel puțin 128 dintre acestea prezentau dizabilități psihice. La domiciliul lui Pașca Viorel Teodor și al Floricăi Pașca, precum și al Deliei Mioara Păcală, anchetatorii au descoperit un seif cu 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și 7 tichete electronice de transport, toate emise pe numele persoanelor adăpostite, alături de sume importante de bani în diverse valute. Au fost găsite și majoritatea actelor de identitate ale persoanelor găzduite, registre și caiete privind evidența internă a beneficiarilor din 2006. La un imobil din Tinca, a fost descoperită o încăpere folosită ca farmacie improvizată, cu cantități semnificative de medicamente, inclusiv substanțe cu regim special.

Acuzațiile aduse inculpaților

Procurorii au propus arestarea preventivă a șase inculpați, argumentând rolurile acestora în rețea:

• Pașca Viorel-Teodor: Lider și coordonator al grupului infracțional organizat, constituit din 2020. Este acuzat de constituire de grup infracțional organizat și trafic de persoane în formă continuată, exercitând un control efectiv asupra victimelor pentru beneficii patrimoniale semnificative.
• Pașca Florica: A participat la constituirea și funcționarea grupului și este acuzată de complicitate la trafic de persoane. A avut un rol activ în sprijinirea recrutării, găzduirii și gestionarea activităților administrative și financiare, inclusiv încasarea ajutoarelor de înmormântare.
• Pașca Abel-Timotei: Rol semnificativ în mecanismul financiar și administrativ, implicat în deschiderea și gestionarea conturilor și cardurilor bancare ale victimelor. Acuzat de constituire de grup infracțional organizat și complicitate la trafic de persoane, facilitând circuitul financiar și disimularea banilor.
• Pașca Viorel-Emanuel: A participat la constituirea și consolidarea grupului, cu un rol activ în organizarea recrutării și găzduirii. Acuzat de complicitate la trafic de persoane, sprijinind direct exploatarea și contribuind la menținerea mecanismului de aservire.
• Pașca Daniel-Sabin: A aderat la grup și a avut atribuții în circuitul persoanelor vătămate și al resurselor financiare. Acuzat de complicitate la trafic de persoane, sprijinind recrutarea, găzduirea și gestionarea banilor.
• Păcală Delia-Mioara: A aderat la grup și a sprijinit activ exploatarea persoanelor vulnerabile, contribuind la funcționarea structurii infracționale. Acuzată de complicitate la trafic de persoane, facilitând activitățile logistice.

Sursa: adevarul.ro

Explorează subiectele:

DIICOT azile Bihor trafic de persoane

Distribuie Distribuie Comentarii