Doctorul Ionescu-Călinești: de la temnițele comuniste la faima Pell Amar
Un nume emblematic al cercetării balneologice din România, medicul Ștefan Ionescu-Călinești, a transformat nămolul sapropelic din Bărăgan într-un reper terapeutic internațional, după ce a învins o boală necruțătoare a soției sale într-un laborator improvizat. În ciuda succesului răsunător al gamei Pell Amar, viața savantului a rămas marcată de traumele anchetelor Securității, de zeci de arestări politice și de o marginalizare sistematică dictată de regimul comunist.
Nămolul tămăduitor din lacul Amara a stat la baza uneia dintre cele mai prolifice inovații medicale românești: gama de produse Pell Amar. Creată de medicul Ștefan Ionescu-Călinești, formula terapeutică a combinat proprietățile naturale ale resurselor locale cu rigoarea cercetării științifice, devenind rapid o linie completă de tratamente și produse cosmetice apreciată pe plan intern și internațional.
Punctul de plecare al acestei descoperiri epocale a fost o dramă personală. Pe când lucra la dispensarul din Amara, soția sa, Mihaela Theodossiu — fiica arhitectului și compozitorului Lucian Theodossiu —, a dezvoltat o formă galopantă de sclerodermie la un braț. Confruntat cu lipsa oricărui leac convențional și amintindu-și de un caz similar pe care îl tratase cu succes în trecut, tânărul doctor a început să caute salvarea în proprietățile nămolului din zonă.
„Tratasem cu succes multe afecţiuni ale pielii cu acest nămol, dar nu ştiam ce conţine. După cercetări febrile făcute zi şi noapte, în condiții de laborator improvizat, am reuşit să obţin un extras concentrat din nămol cu care am badijonat porţiunea de piele cuprinsă de boală de la mîna soţiei. După o lună era vindecată. Dar m-am «îmbolnăvit» eu de pasiunea pentru cercetare. Am continuat, amplificat, studiul nămolului şi treptat după ani de muncă i-am descoperit potenţele curative, am stabilit un inventar al tuturor enzimelor, vitaminelor, substanţelor minerale sau nutritive şi al altor compuși chimici, foarte complecşi, toţi de sorginte naturală, care au o acţiune directă foarte eficientă asupra multor afecţiuni ale organismului uman. Am reuşit să extrag o esenţă din pelloidul nămolului care a constituit materia primă pentru medicamentele şi produsele cosmetologice din gama Pell Amar; denumirea vine de la pelloid şi de la Amara, staţiunea unde mi-am început cariera de balneolog şi cea de cercetător“, a povestit doctorul Ştefan Ionescu-Călineşti, într-un interviu acordat revistei „România pitorească“ în anul 1987.
O alternativă naturală fără contraindicații toxice
Pentru inventatorul său, remediul nu reprezenta o minune inexplicabilă, ci rezultatul valorificării principiilor active dintr-o sursă naturală unică, recunoscută oficial inclusiv în Farmacopeea Română.
„Bogăţia de substanţe naturale active conţinute de extrasul de polioid care acţionează, regenerator, asupra organismului omenesc. Şi ceea ce este foarte important, acest medicament nu are nici o implicaţie toxică, după cum se menţionează în farmacopeea română. Pell Amarul se prezintă sub multe forme de medicament, fiole, drajeuri, șampon, gel, unguent, pastă de dinți etc., ceea ce înseamnă o diversitate de tehnologii terapeutice. Dar marele lui avantaj, în bolile reumatismale sau de piele, este acela că se poate aplica şi persoanelor în vîrstă care nu pot fi tratate cu nămoloterapie şi cură solară. Poate fi folosit în orice stațiune, spital, policlinică, dar şi acasă, chiar de pacient, în urma indicațiilor medicului“, explica Ştefan Ionescu-Călineşti.
Eficacitatea noului compus a condus rapid la extinderea utilizării lui pe scară largă. În Capitală, în incinta Hotelului Parc, a fost deschisă o clinică dedicată, asaltată în fiecare an de pacienți veniți din toate colțurile țării și din străinătate, tratați fie în regim de internare, fie ambulatoriu. De asemenea, un cabinet specializat funcționa în Poiana Brașov, iar terapia cu Pell Amar a fost introdusă cu succes în șase mari stațiuni balneare: Băile Felix, Băile Herculane, Călimănești-Căciulata, Eforie Nord, Mangalia și Neptun.
Tratament la Amara Foto: Arhivă
Condamnări politice și 24 de arestări
Dincolo de recunoașterea profesională, biografia doctorului reflectă duritatea represiunii comuniste. Născut la 24 septembrie 1922 în Drăgănești, județul Vlașca (în prezent Teleorman), el provenea dintr-o familie înstărită, fiind fiul moșierului Mihail Ionescu-Călinești. Tânărul s-a mutat la București împreună cu mama sa și cu fratele său mai mare, Mihail. După absolvirea Liceului „Dimitrie Cantemir”, s-a orientat către Facultatea de Medicină din Capitală, având aspirația inițială de a deveni chirurg.
Implicarea politică i-a schimbat însă radical traiectoria. Alături de fratele său inginer, activa în rândurile Tineretului Liberal și a fost martor direct la evenimentele violente din 8 noiembrie 1945, la marea manifestație promonarhică din Piața Palatului organizată de ziua Regelui Mihai.
„De dimineață m-am dus în Piața Palatului. Era ziua Regelui Mihai. M-am așezat în prima linie. În linia în care s-a tras. În frenezia de manifestanți, am văzut cum cădeau oamenii. Unul după altul, răpuși de gloanțe. Toți am fost imortalizați pe peliculă. Imediat am fost arestat. Mi-au dat «n» condamnări, cea mai mare fiind de 25 de ani”, rememora medicul într-o confesiune pentru „Jurnalul Național”.
Potrivit datelor culese de profesoara Dorina Sandu în monografia localității Amara, în intervalul 1948–1954 Ionescu-Călinești a fost încarcerat și eliberat de nu mai puțin de 24 de ori, sub diverse pretexte. În acei ani cumpliți, ca să poată supraviețui și să-și achiziționeze tratatele de medicină necesare, mergea din ușă în ușă administrând injecții localnicilor.
Izolarea în Bărăgan
Deși în 1948 a obținut titlul de doctor în medicină și chirurgie cu distincția magna cum laude — după stagii la spitalele Colțea, Panduri, Brâncovenesc, Grivița și Urgență, urmate de voluntariat în campania împotriva tifosului exantematic din Moldova —, postul promis la Colțea îi fusese deja acordat altcuiva la revenire. Forțat să plece în provincie, a activat din 1949 într-un dispensar precar din Mălăiești, Prahova, unde a reușit să introducă în premieră națională terapia cu extract placentar.
Alegerea localității Amara a fost pur întâmplătoare. Pus să opteze dintr-o listă de 200 de comune, medicul a închis ochii și a indicat arbitrar numele așezării. La sosire, realitatea era dezolantă: străzi desfundate, lipsă de apă curentă și iluminat la lampă cu gaz. Împreună cu soția sa, a locuit o vreme într-o căsuță bătrânească din lut, dormind pe un pat simplu de scânduri umplut cu paie.
Ionescu-Călinești a îngrijit comunitatea locală ani la rând, iar din 1960, ca specialist balneolog, a pus la punct în laboratorul improvizat primul extract uscat de nămol sub formă de pulbere, fără să utilizeze solvenți sau aditivi chimici.
Urmărit permanent de Securitate
Trecutul „nesănătos” a atras noi represalii. A petrecut alți doi ani în detenție politică, trecând prin închisorile de la Malmaison, Poarta Albă și Jilava. Statutul său de Luptător în Rezistența Anticomunistă i-a fost recunoscut abia târziu.
Chiar și în anii de consacrare, când i se permitea să călătorească în străinătate pentru a-și prezenta realizările la congrese, deplasările se desfășurau sub supravegherea directă a agenților de securitate.
„În toată această perioadă, doctorul și-a păstrat cu încăpățânare verticalitatea și neacceptând niciun compromis, nu a marșat la intențiile de racolare ale serviciilor, intenții adesea foarte insistente. De multe ori am fost de față la convorbiri telefonice în care securistul de serviciu, care se prezenta ba doctor Petcu, ba doctor Pascu, îl trăgea de limbă despre o anume persoană. Și socrul meu schimba vorba“, își amintește nora cercetătorului, dr. Larisa Ionescu-Călinești.
Visul său ambițios de a transforma axa de lacuri sărate Amara – Fundata – Șchiaua într-o mare zonă balneară afiliată Capitalei și de a ridica un sanatoriu modern a fost zădărnicit de adversități administrative. Din cauza tensiunilor cu responsabilii din Ministerul Sănătății, a fost înlăturat de la conducerea stațiunii. A primit ulterior o funcție de consilier pentru probleme balneare în cadrul Ministerului Turismului.
Destrămarea laboratorului și închiderea clinicii de la Hotelul Parc după 1989 l-au determinat să părăsească țara. S-a stabilit în Uruguay, unde a preluat conducerea unei clinici și a brevetat formule suplimentare bazate pe algele lacurilor din Câmpia Română. Doctorul Ștefan Ionescu-Călinești s-a stins din viață în 2016 și își doarme somnul de veci la Cimitirul Bellu din București.
Explorează subiectele:
