Dosarul DNA al lui Ciprian Ciucu/Document: Interceptări și bani cash
Tribunalul București a menținut definitiv măsura controlului judiciar pentru Ciprian Ciucu, actualul primar general al Capitalei, în dosarul de corupție instrumentat de DNA. Decizia, pronunțată pe 24 iunie, validează concluziile procurorilor privind existența unor probe solide, inclusiv interceptări telefonice și dovezi ale unor tranzacții cash semnificative, care sugerează un mecanism de remunerare a promovării electorale în schimbul unor aprobări imobiliare, pe vremea când Ciucu era primar al Sectorului 6.
G4Media a avut acces la motivarea judecătorilor, un document anonimizat obținut de la Tribunalul București în baza Legii 544, care detaliază dovezile prezentate de procurorii anticorupție și justifică respingerea cererii lui Ciprian Ciucu de ridicare a controlului judiciar.
Printre dovezile aduse de anchetatori se numără indicii privind retrageri și achiziții de sume considerabile în numerar – exemple fiind 15.000 de euro, 30.000 de euro și 100.000 de lei – despre care se presupune că erau destinate finanțării promovării electorale.
Scurtă prezentare a dosarului DNA
Acuzațiile DNA vizează faptul că trei oameni de afaceri – Moh D Nabeel Kh A, Moh D Moh și Yuan Ștefan, acționari ai firmei Safe Home Invest SRL – i-ar fi oferit lui Ciprian Ciucu servicii de consultanță electorală. În schimbul acestora, Ciucu, în calitate de primar al Sectorului 6 la acea vreme, ar fi facilitat aprobări pentru un proiect imobiliar, mai exact construirea unei parcări. Acțiunea penală a fost inițiată pe 18 iunie.
Ciprian Ciucu a respins public acuzațiile care i se aduc. De asemenea, în dosar sunt implicate, în calitate de suspecte, vedeta de televiziune Denise Rifai, audiată la DNA pe 19 iunie, și Nestor Cristinela Odeta, audiată și ea de procurori. Nestor Cristinela Odeta este deja inculpată într-un alt dosar de corupție, din care a decurs ulterior ancheta care îl vizează pe Ciucu, și se află în prezent în arest la domiciliu. Conform declarațiilor lui Denise Rifai, Odeta Cristinela Nestor este o bună prietenă a sa.
Probe cruciale în fața judecătorilor
Procurorii au depus la dosar procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice și a comunicărilor interceptate prin mandate de supraveghere tehnică. Acestora li s-au adăugat transcrieri ale conversațiilor purtate prin aplicații de mesagerie electronică, alături de declarațiile inculpatului și ale uneia dintre suspecte, consemnate după audierile din 19 și 21 iunie.
Anchetatorii au explicat că dosarul lui Ciprian Ciucu a fost deschis în urma supravegherilor tehnice dispuse într-un caz anterior, cel în care Nestor Cristinela Odeta este acuzată de corupție.
Conform documentului consultat, doi dintre oamenii de afaceri ar fi fost interesați, între 2025 și februarie 2026, de obținerea unui certificat de urbanism și a unei autorizații de construire pentru o parcare în București. Pentru a accelera procesul, ei ar fi cerut ajutorul unei suspecte, cu care erau prieteni, care la rândul ei ar fi implicat o altă suspectă în demers.
Motivarea instanței detaliază discuțiile relevante dintre persoanele implicate:
La data de 29 octombrie 2025, potrivit interceptărilor, o suspectă ar fi stabilit cu o alta ca aceasta din urmă să îi transmită lui Ciucu disponibilitatea de a-i oferi „fie sume de bani, fie un folos constând în servicii de promovare a sa în calitate de candidat în campania electorală”. În aceeași zi, o altă conversație între cele două suspecte a vizat intenția de a-l contacta direct pe Ciucu pentru o întâlnire informală, „la o cafea”. Deși discuțiile vizau sume de bani și activități de promovare electorală, se pare că suportarea costurilor nu urma să fie asumată de cele două interlocutoare.
O suspectă a declarat ulterior la audieri că, la câteva zile după discuția telefonică, s-a întâlnit cu Ciucu la biroul său din Primărie. Cu această ocazie, i-ar fi spus edilului că cei doi frați (oamenii de afaceri) doresc să contribuie la campania sa electorală, întrebându-l dacă preferă bani sau servicii media. Suspecta a mai precizat că Ciucu ar fi acceptat propunerea, după ce s-a informat despre „nevoia” celor doi oameni de afaceri, menționând „două proiecte pe care aceștia le au, proiecte ținute pe loc la nivelul primăriei”. Ciucu ar fi cerut asigurări că nu vor apărea și alte persoane care să-i ceară lucruri în schimbul folosului primit.
Procurorii susțin că „suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi acceptat propunerea suspectei [...] și ulterior ar fi și primit acele foloase, pare să fie susținută de succesiunea evenimentelor ce au avut loc”.
Conform interceptărilor, anchetatorii au stabilit următoarea cronologie a evenimentelor:
- Pe 21 noiembrie 2025, două dintre persoanele implicate ar fi demarat demersuri pentru a obține sume importante în numerar. O persoană ar fi încercat să procure 15.000 de euro de la o persoană apropiată, iar alta urmărea retragerea unor sume semnificative din conturile personale („două miliarde opt sute” sau „treizeci de mii de dolari sau euro”), solicitând totodată un sprijin financiar urgent de 50.000 de euro până pe 24 noiembrie 2025.
- În aceeași zi, în jurul orei 15:00, un angajat al uneia dintre persoane ar fi ridicat suma de 30.000 de euro de la persoana contactată anterior. Discuțiile au relevat și că o altă persoană ar fi retras din conturile personale, în acea zi, suma de 100.000 de lei.
- În seara zilei de 21 noiembrie 2025, una dintre persoane s-a întâlnit cu o alta, căreia i-ar fi remis „ceva”, despre care există suspiciunea rezonabilă că ar fi reprezentat sumele de bani ridicate anterior și care ar fi urmat să fie folosite pentru acțiunile de promovare.
Anchetatorii mai precizează că „promovarea inculpatului se presupune că s-a realizat inclusiv în baza unui contract cu [...], plata aferentă acestui contract fiind efectuată tot de [...], potrivit declarației date de suspecta [...]”.
Ulterior, instanța a prezentat o succesiune de evenimente care, deși considerate „nu mai prezintă relevanță din perspectiva analizei bazei factuale care întemeiază acuzația în materie penală formulată împotriva inculpatului”, au fost incluse pentru a justifica menținerea obligațiilor stabilite prin controlul judiciar. Aceasta succesiune vizează procesul de emitere a actelor de urbanism necesare construirii parcării.
- Pe 12 decembrie 2025, întrucât actele administrative nu fuseseră emise de primărie, două dintre persoanele implicate au discutat despre necesitatea reluării demersurilor pe lângă Ciucu, convenind ca una dintre ele să reia contactul și să faciliteze o întrevedere cu cealaltă.
- Pe 15 decembrie 2025, cele două persoane s-au deplasat la Primăria Sectorului 6, unde au avut o discuție cu Ciucu. În cadrul acestei discuții, Ciucu ar fi invocat necesitatea identificării unei variante legale, având în vedere impedimentele tehnico-juridice semnalate de funcționari. S-a convenit ca una dintre persoane să continue discuțiile cu personalul de specialitate.
- A doua zi, aceleași persoane s-ar fi deplasat din nou la Primăria Sectorului 6 pentru a continua demersurile, Ciucu fiind inițial prezent, după care discuțiile tehnice au fost purtate cu personalul de specialitate.
Procurorii au arătat că discuțiile cu persoanele suspecte au continuat și după ce Ciprian Ciucu a preluat mandatul de primar general al Capitalei.
- Pe 13 ianuarie 2026, una dintre persoane a avut o discuție cu o alta despre cererile adresate Primăriei Sectorului 6.
- Deși începând cu 14 ianuarie 2026, Ciucu și-a desfășurat activitatea în cadrul Primăriei Generale, interceptările relevă că el ar fi continuat să se deplaseze la Primăria Sectorului 6 și să mențină legătura cu funcționari din această instituție, pentru soluționarea lucrărilor rămase restante.
- Pe 5 februarie 2026, o suspectă l-a contactat telefonic pe Ciucu, solicitându-i sprijin în legătură cu „problematica administrativă aferentă proiectului”. Ciucu i-ar fi răspuns că, din perspectiva sa, „nu există o problemă dacă demersul este unul legal, singura condiție fiind respectarea legalității”, și că urma să vorbească despre subiect.
După această convorbire telefonică, a urmat o alta între suspecte, în care au apărut suspiciuni privind o posibilă implicare a anchetatorilor.
„Ulterior acestei discuții, în conversaţia purtată între [...] şi [...], prima se arată de-a dreptul surprinsă de afirmațiile făcute de inculpatul [...] în sensul că [...], apreciind aceasta că în realitate inculpatul [...] s-ar fi temut că discuția lor ar putea fi interceptată, exprimându-şi speranța ca această poziționare să fi avut totuşi un caracter exclusiv precaut şi să urmărească doar evitarea unor formulări susceptibile de interpretare în eventualitatea unei interceptări. În acelaşi context, [...] pare că devine şi ea suspicioasă și chiar afirmă către cealaltă interlocutoare [...], suspecta [...] spunându-i că de fapt se aud persoanele care se aflau la masa de lângă ea. Din aceeași discuție rezultă că [...] arată că se aşteptau ca actul administrativ solicitat să fie emis chiar în cursul zilei de joi, 05.02.2026”, se arată în documentul consultat de G4Media.
Problema documentelor de urbanism a fost, în cele din urmă, rezolvată pe 10 februarie 2026. O convorbire purtată în acea zi între două dintre persoanele implicate a confirmat soluționarea chestiunii, una dintre ele comunicându-i anterior acest aspect celeilalte.
Justificarea deciziei judecătorului
În încheierea de ședință, instanța a subliniat că, la acest moment procesual, „standardul probatoriu este cel al «suspiciunii rezonabile», iar nu al «certitudinii dincolo de orice dubiu rezonabil»”. Judecătorul a constatat că „în mod legal şi temeinic a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar în cauză”.
Chiar dacă Ciprian Ciucu nu are antecedente penale și este la primul contact cu legea penală, acest aspect „nu este de natură a justifica aprecierea în sensul că s-ar impune revocarea măsurii preventive a controlului judiciar. O conduită corectă adoptată anterior nu poate să cântărească mai mult decât gravitatea faptei presupus a fi săvârșită”, se menționează în document.
Instanța a considerat, de asemenea, că, având în vedere stadiul procesual, măsura controlului judiciar este necesară pentru atingerea scopului urmărit. De asemenea, a apreciat că „se impune maximă diligenţă în activitatea de completare a probatoriului, pentru a evita riscul influenţării procesului de aflare a adevărului”.
Din aceste motive, judecătorul a concluzionat că „revocarea măsurii controlului judiciar dispuse faţă de inculpat nu ar fi, aşadar, oportună în actualul stadiu al investigațiilor, iar pentru justa soluţionare a cauzei şi aflarea adevărului este necesară, temporar, inclusiv menținerea interdicţiei ca inculpatul să comunice cu persoanele care ar putea cunoaşte aspecte ce pot prezenta relevanță în cauză, interdicţie care nu ar putea fi impusă în afara limitelor măsurii preventive”.
Astfel, decizia definitivă a fost:
„În baza art. 213 C.pr.pen respinge ca nefondată plângerea formulată de inculpatul [...] împotriva ordonanței nr. ###/2/P/2025 din data de 18.06.2026 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție.
Respinge ca nefondată cererea subsidiară formulată de petentul [...] de modificare a obligaţiilor din conținutul controlului judiciar.
În baza art. 275 alin. (2) C.pr.pen., obligă petentul [...] să plătească suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunţată în cameră de consiliu, astăzi, 24.06.2026”.
Explorează subiectele:
