Drogul care l-ar fi ucis pe rezidentul de la Floreasca. Criminologul Vlad Zaha: „O cantitate cât sămânța de susan te poate ucide”

După accidentul șocant din stațiunea 2 Mai, procurorii au descoperit că familia lui Vlad Pascu, șoferul aflat sub influența drogurilor, avea acasă fentanil, opioid consumat în anturajul tânărului. Din 2022 până în prezent, în țara noastră ar fi fost vândute peste 13.000 de comprimate, majoritatea scoase ilegal din spitale.

Acum, după cazul medicului rezident găsit mort într-o toaletă a spitalului Floreasca , pericolele fentanilului au reintrat în atenția publică.

Într-un interviu acordat publicației Adevărul, criminologul Vlad Zaha a răspuns la câteva întrebări esențiale legate de modul în care această substanță ajunge pe piața neagră. El a explicat riscurile la care se expun consumatorii și le-a oferit autorităților sfaturi despre măsurile cu adevărat eficiente în lupta împotriva acestui flagel.

Vlad Zaha: „Majoritatea medicamentelor pot fi și droguri”

Potrivit acestuia, explicația statutului de medicament și drog este una esențială pentru a înțelege fenomenul.

„Trebuie să știm că majoritatea medicamentelor pot fi și «droguri» și majoritatea drogurilor pot fi și medicamente, singurele diferențe fiind date de context - în special prezența sau absența mediului medical/sanitar. Fentanilul nu face excepție - este în principal o substanță folosită în mediul spitalicesc, în urma unor accidente grave sau a unor operații complicate, spre exemplu, pentru gestionarea durerii, anestezie sau sedare”, a explicat Vlad Zaha.

Fiind un „opioid de sinteză de până la 100 de ori mai potent decât morfina, cantitatea echivalentă unei semințe de susan este suficientă pentru a deveni letală”, relatează criminologul.

Tocmai această potență extremă face ca utilizarea în afara spitalului să fie deosebit de periculoasă, deoarece doza optimă este foarte apropiată de doza letală.

În același timp, fiind atât de puternic în cantități infime, fentanilul este foarte profitabil pentru rețelele de crimă organizată, care îl folosesc pentru a potența alte substanțe și a maximiza veniturile, potrivit criminologului.

„Riscurile depind în funcție de cantitatea consumată ilicit și includ întreaga gamă de accidente, de la stări de rău la amenințare asupra vieții. Astfel de probleme pot fi evitate în principal dacă oamenii au șansa să își testeze substanțele ilicite pe care le consumă - fie prin teste achiziționate individual, fie, ideal, prin oportunități oferite de către stat, precum centre mobile sau statice de testare a substanțelor. Asemănător, există și centre de prevenire a supradozelor într-o sumedenie de state europene care au drept scop tocmai administrarea sigură și supravegheată de personal medical, pentru a proteja viețile utilizatorilor. Aidoma, este foarte important ca oamenii să sune la numărul de urgență 112 dacă consideră că ceva este în neregulă cu substanțele consumate ilicit”, a declarat Vlad Zaha.

Întrebat cât de mică este doza care poate deveni letală, criminologul a oferit o perspectivă comparativă terifiantă.

„Deși o sămânță de susan este o cantitate extraordinar de mică, fentanilul nu e nici pe departe cel mai potent opioid - mai avem, de pildă «sufentanil» unde doza letală poate fi echivalentul unui grăunte de nisip, sau «carfentanil», pentru care doza letală poate fi echivalentul a jumătate de bob de sare, ambele cele din urmă fiind mult mai potente decât fentanilul”, a spus acesta.

Cât privește profiturile generate de traficanți, piața globală a tuturor substanțelor ilegale crește accelerat, „spre a depăși peste jumătate de trilion de dolari anual, adică peste 500 de miliarde de dolari, o sumă cu mult peste PIB-ul României”, a explicat Vlad Zaha.

Cu toate acestea, piața opioidelor nu este atât de dezvoltată în Uniunea Europeană, în România predominând în special canabisul, cocaina și metamfetaminele.

„O estimare pentru România ar fi că veniturile marilor traficanți se ridică până la un sfert de miliard de euro anual pentru toate substanțele. O estimare pentru țara noastră este că veniturile marilor traficanți se ridică până la un sfert de miliard de euro anual pentru toate substanțele”, a explicat criminologul.

„Lupta împotriva substanțelor este iluzorie”

Referitor la dificultățile în combaterea traficului de fentanil, Vlad Zaha a atras atenția asupra unei realități incomode.

„Referitor la lupta cu substanțele, aceasta este mai degrabă iluzorie - nu ne putem «lupta» cu o substanță folosită preponderent medical în toate spitalele lumii moderne, mai ales cu o substanță unde un singur transport mare ar putea aproviziona o țară ca România pentru perioade îndelungate de timp. Putem însă să investim în salvarea vieților oamenilor care consumă ilicit tot felul de substanțe prin măsuri de reducerea riscurilor (testarea substanțelor, prevenirea supradozelor, informații responsabile), tratament pentru cei care ajung să aibă nevoie, prevenire făcută la standarde internaționale pentru oferirea de abilități tinerilor, etc”, a mai precizat criminologul.

Vulnerabilitatea României la apariția unei piețe a fentanilului este generată, în opinia sa, de faptul că toate măsurile care ar putea întârzia, ameliora sau gestiona consumul substanțelor au fost ignorate, subfinanțate, blocate sau chiar demonizate.

„Vorbim aici de renunțarea la pedepsirea penală a consumatorilor (deținerii) - dacă ne dorim să salvăm vieți, această dezincriminare e prima măsură care trebuie luată pentru a putea ajuta oamenii. Apoi de centrele de prevenire a supradozelor pentru utilizatorii de substanțe injectabile - ustensile sterile, suport medico-psiho-social. Apoi de posibilitatea testării substanțelor pentru a depista contaminările. Apoi de dispozitive medicale de urgență pentru gestionarea unei supradoze în curs, precum naloxona. Și în general discutăm despre înlocuirea ideii că am putea rezolva ceva prin «forță» cu ideea corectă că putem rezolva problemele doar printr-o abordare de sănătate publică”, a declarat Vlad Zaha.

Criminologul a oferit ca exemplu Statele Unite, unde decesele prin supradoză s-au înjumătățit în ultimii ani, invocând concluziile Consiliului American de Știință și Sănătate.

„Niciuna dintre cele mai plauzibile explicații pentru scăderea numărului de decese cauzate de supradoze nu implică intensificarea războiului împotriva drogurilor. Dimpotrivă, dovezile indică modele de consum cu risc mai redus, măsuri de reducere a riscurilor, acces la naloxonă și adaptări comportamentale ca răspuns la o piață ilicită din ce în ce mai periculoasă. După mai bine de 50 de ani de eșecuri, războiul împotriva drogurilor rămâne mult mai eficient în a genera piețe negre decât în a salva vieți”, a spus Vlad Zaha, citând sursa menționată.