Euro a trecut de 5,25 lei. Cum intră deprecierea leului în chirii, rate, carburanți și prețurile de la raft în țara cu cea mai mare inflație din UE
Banca Națională a României (BNR) a cotat miercuri, 26 august, euro la 5,2589 lei, în creștere de la 5,2534 lei în ședința precedentă și la mai puțin de un ban de maximul istoric atins în luna mai. Dincolo de pragul psihologic, deprecierea leului din ultima lună a fost relativ redusă, de aproximativ 0,5%, dar pierderea acumulată de la începutul anului depășește 3,3%, iar față de august 2025, ajunge la aproximativ 4%. Efectul acestei scăderi apare imediat în chiriile și ratele calculate în euro, așa cum Ziare.com va detalia mai jos, și se transmite mai lent în prețurile mărfurilor importate. Problema mare este că scăderea puterii monedei naționale este un factor în plus în rata inflației sărite de 8,2%, cifră aproape de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, scrie Ziare.com .
Punctual, cursul oficial anunțat de BNR a urcat miercuri cu 0,0055 lei, echivalentul unei deprecieri zilnice a monedei naționale cu puțin peste 0,1%. Euro ajunsese la 5,2581 lei vineri, coborâse ușor la începutul săptămânii, apoi a revenit la 5,2589 lei pe 26 august, potrivit cotației publicate de banca națională.
Dacă ne amintim că prima cotație din 2026 a fost de aproximativ 5,0905 lei/euro și că, până la 26 august, un euro s-a scumpit astfel cu 0,1684 lei, leul a pierdut aproximativ 3,3% din valoare față de moneda europeană anul acesta, până acum. Iar față de aceeași perioadă a anului trecut, când cursul era de 5,0552 lei/euro, diferența ajunge la 0,2037 lei, echivalentul unei deprecieri de puțin peste 4%. Aceasta este, de fapt, mișcarea care se poate vedea mai clar în costurile recurente exprimate în euro, chiar dacă variația de la o zi la alta pare neînsemnată și scăderea puterii de cumpărare a monedei naționale care contează pentru bugetele gospodăriilor și pentru creditele în valuta europeană.
De ce a scăzut atât de mult leul anul acesta
BNR descrie în Raportul asupra inflației din august 2026 o creștere abruptă a cursului la sfârșitul lunii aprilie și în primele zile din mai, urmată de o corecție redusă și de menținerea leului pe noul palier. În ultimul său raport, banca a legat presiunile de deteriorarea apetitului internațional pentru risc, conflictul din Orientul Mijlociu, schimbarea așteptărilor privind dobânzile din Statele Unite, tensionarea mediului politic intern și incertitudinile asociate.
La acestea se adaugă însă vulnerabilitățile economice proprii României. Pe scurt, deficitul nostru bugetar este încă deosebit de ridicat, datoria publică a sărit de 60,1% din PIB și Statul încă are mare nevoie să atragă valută pentru finanțarea deficitului și refinanțarea împrumuturilor ajunse la scadență. În urma ultimei evaluări, la începutul lunii august, agenția de rating Fitch avertiza că instabilitatea politică poate îngreuna reducerea deficitului după 2026, iar această categorie de risc se va regăsi direct în randamentele cerute de investitori și, indirect, în cererea pentru lei. Astfel, tendința tot mai mare de depreciere din august e, de fapt, un cumul al tuturor acestor riscuri, fără să fi existat vreo pârghie care să facă leul să revină la nivelurile de la începutul anului.
O chirie de 500 de euro costă cu 84 de lei mai mult decât în ianuarie. Ce se întâmplă cu ratele în euro
Chiriile reprezintă locul în care deprecierea se vede cel mai repede, în tot acest context, ținând cont că, la noi în țară, mare parte dintre contractele din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov și celelalte orașe mari sunt negociate în euro, chiar dacă plata se face efectiv în lei. În aceste cazuri, riscul valutar este transferat aproape integral chiriașului și, dacă la cursul din prima parte a lunii ianuarie, o chirie de 500 de euro echivala cu aproximativ 2.545 de lei, la cursul BNR din 26 august, aceeași chirie ajunge la 2.629 de lei, ceea ce înseamnă o diferență de aproximativ 84 de lei pe lună, fără ca proprietarul să fi modificat suma exprimată în euro.Față de august 2025, diferența este și mai vizibilă, adică aproximativ 102 lei pe lună pentru o chirie de 500 de euro, 143 de lei pentru 700 de euro și 204 lei pentru 1.000 de euro.
Pentru chiriaș, deprecierea funcționează ca o majorare de preț produsă fără renegocierea chiriei. Pentru proprietarul care încasează lei, dar își raportează venitul la euro, mecanismul protejează valoarea contractului de slăbirea monedei naționale, dar pentru chiriaș, deprecierea pur și simplu se acumulează la scumpirile resimțite deja în economie.
Când vorbim de credite, efectele cursului valutar depinde, evident, de moneda creditului. O persoană cu o rată lunară de 400 de euro plătea la începutul anului echivalentul a aproximativ 2.036 de lei. La cursul din 26 august, aceeași rată înseamnă circa 2.104 lei, cu aproximativ 67 de lei mai mult, iar față de august 2025, diferența urcă la peste 81 de lei pe lună, calcul care, de altfel, nici nu include variația dobânzii creditului și nici marja de schimb a băncii, astfel că suma efectiv retrasă din cont poate fi mai mare.
La creditele ipotecare, sistemele de împrumut s-au mutat majoritar, în ultimii ani, în lei, după limitarea împrumuturilor în valută pentru persoanele care își obțin veniturile în moneda națională. La sfârșitul lui 2024, cea mai recentă valoare structurală completă publicată de BNR arăta că 88,8% din creditele pentru locuințe erau în lei, în creștere de la 85,7% cu un an înainte. În condițiile acestea, este important să amintim că, pentru cei cu împrumuturi în lei, deprecierea nu modifică direct soldul sau rata, efectul văzându-se totuși prin inflație și politica monetară. Concret, dacă leul ridică costul importurilor și întârzie scăderea inflației, BNR are mai puțin spațiu să reducă dobânda-cheie, astfel că ROBOR și, cu un decalaj de trei luni, IRCC pot rămâne astfel mai ridicate decât ar fi permis o dezinflație rapidă.
Banca centrală și-a majorat în august prognoza de inflație pentru sfârșitul anului la 6,1%, de la 5,5% în estimarea anterioară, iar revenirea în intervalul țintei este așteptată abia la finalul lui 2027, potrivit ultimelor estimări ale BNR. Iar cursul valutar este una dintre componentele care prelungesc, de obicei, presiunile asupra prețurilor, alături de energie, combustibili, taxe și anticipațiile legate de inflație.
La carburanți contează dolarul și petrolul mai mult decât pragul de 5,25 lei/euro, fiindcă petrolul și produsele petroliere sunt cotate pe piețele internaționale preponderent în dolari, nu în euro. Defalcat, costul din România depinde simultan de prețul țițeiului, cursul leu/dolar, marjele de rafinare și distribuție, accize, TVA, costurile logistice și măsurile administrative aplicate pieței. Iar pe partea dolarului, BNR a cotat moneda americană la 4,5077 lei pe 26 august, față de 4,5909 lei pe 27 iulie, deci avem de-a face cu un leu mai puternic, chiar dacă a pierdut teren în raport cu euro. Problema la carburanți este că, deși dolarul a scăzut, capacitatea redusă de rafinare, perturbările produse de conflictul din Orientul Mijlociu, atacurile asupra rafinăriilor rusești și limitarea exporturilor din unele economii mari au menținut prețurile ridicate pentru benzină și motorină chiar și în perioadele în care cotația țițeiului s-a retras și acciza la motorină a fost redusă.
Datele INS pentru iulie arată o scumpire anuală de 23,15% a benzinei și de 30,70% a motorinei. Numai față de iunie, motorina s-a scumpit cu 4,64%, în timp ce benzina s-a ieftinit cu 0,85%. În acest context, cursul rămâne însă relevant pe termen mai lung, fiindcă dacă dolarul se apreciază din nou, iar leul rămâne slab și față de euro, importurile de țiței și carburanți devin totuși mai costisitoare, iar efectul se propagă apoi, din nou, prin transport, în prețurile alimentelor și ale bunurilor de consum, chiar și atunci când produsul de pe raft este fabricat în România.
Produsele importate nu se scumpesc în ziua în care urcă euro, dar deprecierea ajunge până la urmă să se vadă la raft
În comerț, transmiterea cursului are loc cu întârziere și rareori în proporție de unu la unu, adică un importator poate avea marfa cumpărată sau valuta necesară deja acoperită prin contracte, poate absorbi temporar diferența din marjă ori poate renegocia prețul abia la următoarea comandă. Practic, o creștere zilnică a euro cu jumătate de ban nu duce a doua zi la modificarea tuturor etichetelor, dar, foarte important, atunci când noul curs se menține și intră în contractele pentru următoarele loturi, mărfurile încep să fie expuse. În astfel de situații, vom putea cel mai repede să vedem scumpirile la electronice, electrocasnice, autoturisme, medicamente și echipamentele importate, dar și la produsele fabricate local cu materii prime, ambalaje, energie, utilaje sau servicii de transport plătite în euro ori dolari.
În raportul din august al BNR, oficialii au explicat că inflația de bază a fost alimentată în primăvară de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, de creșterea cursului leu/euro și de dinamica prețurilor importurilor, toate acestea spunându-și cuvântul mult mai mult asupra prețurilor decât efectul favorabil produs de ieftinirea unor mărfuri agroalimentare și de slăbirea consumului.
Per total, faptul că leul se depreciază față de moneda unică ne pune într-o poziție mai sensibilă față de alte țări din blocul comunitar care nu au trecut la euro, pentru că, potrivit Eurostat, inflația armonizată a fost de 8,2% în iulie, încă cea mai ridicată din Uniunea Europeană, în condițiile în care media UE a fost de 3%, iar cea a zonei euro de 2,9%. România a fost urmată la distanță de Lituania, cu 5,4%, și de Bulgaria și Cipru, cu câte 4,4%. Într-adevăr, am scăzut la nivelul ratei anuale de la 10,4% în iunie la 8,2% în iulie, dar e foarte important mereu să ne amintim că nu înseamnă că prețurile au coborât, ci că scumpirile continue au fost ușor mai reduse. Prețurile, potrivit INS, au mai crescut în medie cu 0,58% într-o singură lună, iar serviciile sunt cu 13,67% mai scumpe decât în iulie 2025.
