Florarii români văd primele fonduri europene ca "o glumă jignitoare"
Producătorii de flori din România au acum, pentru prima dată, șansa de a-și moderniza fermele cu sprijin financiar european. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat ghidul pentru accesarea unei scheme de până la 100.000 de euro pe proiect, dedicată floricultorilor prin măsura DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice”. Deși sesiunea de depunere a proiectelor urmează să se deschidă în curând, entuziasmul este temperat de criticile vehemente ale producătorilor, care consideră bugetul total alocat ca fiind „infim”.
Producătorii de flori spun că suma alocată este jignitoare FOTO: arhiva Ion Păunel
Sprijin râvnit, buget limitat
Această oportunitate, mult așteptată de decenii, vizează dezvoltarea exploatațiilor, achiziția de utilaje, precum și amenajarea unităților de condiționare și depozitare. Ghidul AFIR subliniază că „Sprijinul acordat va contribui la o mai bună tehnologizare a exploatațiilor agricole, prin investiții în utilaje și echipamente, conducând la asigurarea pieței cu flori, plante aromatice, medicinale și ornamentale, cu impact pozitiv în balanța comercială”. Printre cheltuielile eligibile se numără sisteme de irigații, inclusiv echipamente de stocare a apei, instalații pentru producerea fertilizanților organici sau a energiei regenerabile din biomasă.
Cu toate acestea, suma totală de 5 milioane de euro, alocată la nivel național, este considerată derizorie. Raportat la cei aproximativ 5.000 de producători de flori din România, aceasta înseamnă că doar 50 dintre ei ar putea beneficia de finanțarea maximă de 100.000 de euro.
„Fondurile sunt simbolice. Și aici este o supărare a noastră și colegii au înțeles – nu eu i-am îndemnat -, iar semnalele noastre sunt: dom’le, luați-vă voi ăia 5 milioane de euro la 5.000 de producători de flori și faceți ce vreți cu ei”, a declarat Ion Călin, liderul Asociației Producătorilor de Flori Muntenia. Acesta, deși a militat pentru introducerea măsurii DR-18 în Planul Național Strategic, o consideră acum „o glumă” și „nu un sprijin real al floricultorului din România.”
Condiții de eligibilitate controversate
O altă nemulțumire majoră provine din criteriile de eligibilitate. Sprijinul este disponibil doar pentru fermierii organizați juridic, precum PFA-uri, II-uri, IF-uri sau SRL-uri, precum și pentru cooperativele agricole și societățile cooperative sau grupurile și organizațiile de producători recunoscute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Persoanele fizice sunt explicit excluse din program.
„Cu toate că au admis multe din amendamentele noastre, au băgat condiționalitatea: nu și pentru persoanele fizice. Supărarea este maximă. Ei se fac că ne bagă în seamă și noi muncim în continuare”, a subliniat Ion Călin. Excluderea persoanelor fizice reprezintă o problemă semnificativă, având în vedere că în sectorul floricol există puține grupuri sau cooperative de producători, limitând astfel accesul multor cultivatori la aceste fonduri.
Intensitatea sprijinului public nerambursabil variază în funcție de dimensiunea economică a fermei:
- 85% din costurile eligibile pentru fermele cu dimensiunea economică între 2.000 euro SO și 11.999 euro SO.
- 65% din costurile eligibile pentru fermele cu dimensiunea economică de cel puțin 12.000 euro SO.
Apel la implicare și recunoaștere instituțională
Pe lângă dificultățile legate de finanțare, floricultorii se confruntă cu probleme sistemice, acuzând o lipsă de implicare reală din partea autorităților. Liderul Asociației Producătorilor de Flori Muntenia, care numără aproximativ 1.000 de membri activi, solicită instituțiilor statului să „își facă timp și să coboare din birouri” pentru a înțelege realitatea din teren.
„Oprește ANAF-ul duba colegilor mei – noi ne-am făcut un mod de a fi identificați și identificabili, avem legitimații, avem stickere pe mașini, membrii asociației noastre –, dar pe cei care fac evaziune la greu, nu”, a semnalat Ion Călin, referindu-se la controalele ineficiente și la prezența pe piață a unor așa-ziși producători care dețin atestate în mod ilegal.
O altă problemă este percepția greșită a autorităților, care, conform lui Călin, confundă adesea producătorii agricoli de flori cu simplii comercianți sau evazioniști. „În mintea lor suntem cei care ia de aici și vând la semafor. (...) În floricultură sunt investiții pe metru pătrat de nu-și închipuie nimeni. În comparație cu legumicultura, într-un solar de 500 de metri pătrați de lalea, la cultură extrasezon, pentru 1 și 8 Martie, intră undeva la 50.000 de bulbi. Noi nu vrem decât să respectăm legea și să devenim buni contribuabili la economia țării,” a explicat el.
Absurditatea birocratică este ilustrată de cerința unor instituții locale de a plăti 420 de lei pentru un pașaport fitosanitar european pentru fiecare specie de flori cultivată. Ion Călin compară situația cu o cerință duplicitară, explicând că materialul săditor achiziționat de florari este deja însoțit de documente, spre deosebire de alți producători agricoli care, deși pun pe piață răsaduri necertificate, nu sunt supuși acelorași cerințe.
Un sector "orfan" al agriculturii românești
De-a lungul anilor, floricultorii au făcut numeroase demersuri pentru a obține ajutoare de minimis sau alte forme de sprijin, însă fără succes concret. În ciuda faptului că florile se numără printre produsele cu cel mai mare deficit în balanța comercială a României – un deficit de 400 de milioane de euro în perioada 2010-2020 – sectorul a rămas constant fără susținere.
Am înaintat documentație în care am probat că facem parte din primele cinci produse agricole în deficit de balanță economică. Am zis că prin susținere să ne dezvoltăm și noi, cum sunt subvenționați polonezii, de vin ca un tsunami în susținerea floriculturii. Noi suntem copilul orfan al agricultorii românești. Nu am fost susținuți cu niciun ban, niciun eurocent, niciodată. Primește ciocârlia cu gâtul roșu și stuful lui nu știu cine, dar producătorii de flori, până în momentul în care noi vorbim, nu au fost susținuți, din 2007, de la intrarea în UE, și până acum, cu niciun eurocent. Ion Călin, liderul Asociației Producătorilor de Flori Muntenia
Explorează subiectele:
