Foarte interesante amănunte...
România trece printr-o transformare masivă a confortului casnic, însă cifrele ultimului recensământ al populației scot la iveală contraste vizibile între județele țării.
În timp ce în marile aglomerări urbane aerul condiționat a devenit un accesoriu indispensabil, restul țării pare să se bazeze încă pe metodele tradiționale de răcorire.
Cu o medie națională de doar 16,41% a locuințelor dotate cu sisteme de climatizare, țara noastră se află mult sub nivelul țărilor din sudul Europei dar este, culmea, mult peste nivelul Germaniei.
Conform Departamentului Energiei al SUA, aproximativ 90% dintre persoanele care locuiesc în SUA au aer condiționat acasă.
În Europa, care are un climat similar, această cifră este de doar aproximativ 20%, deși variază de la o țară la alta, potrivit DW.
Într-o țară însorită din sud, precum Spania, aproximativ jumătate dintre gospodării dispun de sisteme centrale de răcire, în timp ce în Germania procentul este de doar aproximativ 6%.
Bucureștiul, „insula de beton” care dictează tendințele
Nu este nicio surpriză faptul că Bucureștiul conduce detașat acest clasament, al locuințelor dotate cu aer condiționat, cu un procent de 58,7%.
În Capitală, aproape șase din zece locuințe sunt dotate cu aer condiționat.
Fenomenul este alimentat de combinația dintre veniturile peste media națională și arhitectura urbană sufocantă. Blocurile de beton, care absorb căldura pe timpul zilei și o emană noaptea, fac viața aproape imposibilă fără asistență tehnologică.
În contrast, județul Ilfov, deși aflat în imediata proximitate, raportează un procent de 39,1%, diferența fiind explicată prin ponderea mai mare a caselor individuale care beneficiază de curți verzi și o mai bună ventilație naturală.
La polul opus se află județele montane, unde clima montană ține locul aparatelor electrice. Harghita reprezintă extremitatea acestui clasament, cu un procent infim de 0,63%.
În „Polul Frigului”, prioritățile rămân sistemele de încălzire, nu cele de răcire. Aceeași situație se regăsește în Suceava (1,63%) sau Covasna (1,67%), unde nopțile răcoroase de vară fac investiția într-un aparat de aer condiționat absolut inutilă. Cel puțin deocamdată.
Paradoxul Clujului și harta caniculei în Sud-Vest
O surpriză majoră vine din partea județului Cluj, unde, în ciuda boom-ului economic și a prețurilor ridicate de pe piața imobiliară, doar 7,93% dintre locuințe au aer condiționat.
Acest lucru sugerează că, în Ardeal, bariera geografică și temperaturile mai blânde sunt încă mai puternice decât puterea de cumpărare. În schimb, județele din sudul și vestul țării, precum Constanța (36,1%), Timiș (25%) sau Brăila (23,1%), urmează fidel harta caniculei, demonstrând că acolo unde temperaturile depășesc constant 35 de grade, aparatul de aer condiționat nu mai este un lux, ci o utilitate de bază.
Prețul răcorii: Cât ne costă instalarea și confortul
Pentru românii care decid să facă pasul către climatizare, costurile nu sunt deloc neglijabile. Piața serviciilor de instalare a explodat în ultimii ani, pe fondul cererii masive din perioadele de vârf. În prezent, prețul pentru montarea unui aparat standard variază între 600 și 1.200 de lei, în funcție de complexitatea lucrării și de lungimea traseului frigorific.
În plin sezon, timpul de așteptare pentru o echipă de montaj poate ajunge și la trei săptămâni, ceea ce îi determină pe mulți să achiziționeze serviciile de instalare odată cu aparatul, sub formă de pachet.
La aceste costuri se adaugă, desigur, consumul de energie electrică, care poate mări factura lunară cu 20% până la 50% în lunile iulie și august.
Dilema ecologică: Răcorim casa, încălzim planeta
Dincolo de confortul imediat, utilizarea masivă a aerului condiționat ridică probleme ecologice serioase pe care România abia începe să le conștientizeze.
Aparatele de aer condiționat sunt responsabile pentru un cerc vicios climatic: ele funcționează adesea pe bază de hidrofluorocarburi (HFC), agenți frigorifici care au un potențial de încălzire globală de mii de ori mai mare decât dioxidul de carbon dacă sunt eliberați în atmosferă prin scurgeri sau eliminare necorespunzătoare.
Mai mult, consumul ridicat de electricitate în perioadele de caniculă pune o presiune imensă pe sistemul energetic național, care încă se bazează parțial pe combustibili fosili. Astfel, pentru a obține răcoarea în interior, generăm emisii care accelerează încălzirea la exterior, amplificând nevoia de climatizare pe termen lung. Experții recomandă trecerea către aparate de tip „Inverter” cu clasă energetică superioară și utilizarea agenților frigorifici de nouă generație, precum R32, care au un impact mai redus asupra mediului.
Utilizarea aparatelor de aer condiționat în Europa este redusă în comparație cu alte continente, în special cu America de Nord și Asia, doar aproximativ 19-20 % dintre gospodării dispunând de astfel de aparate.
Conform unei analize realizate de Boston Consulting Group, care citează previziunile Agenției Internaționale pentru Energie, numărul aparatelor de aer condiționat din UE ar putea ajunge la 275 de milioane până în 2050, mai mult decât dublul nivelului înregistrat în 2019.
Compromisuri de mediu
Deși aerul condiționat poate proteja oamenii în perioadele de căldură extremă, utilizarea sa pe scară largă are și un cost asupra mediului.
Sistemele de răcire sporesc cererea de energie electrică, în special în timpul valurilor de căldură, iar dacă sunt alimentate cu combustibili fosili, pot contribui la emisiile de gaze cu efect de seră.
De asemenea, acestea evacuează căldura reziduală în exterior, ceea ce poate agrava efectul de insulă de căldură urbană, făcând ca zonele urbane dens construite să devină și mai fierbinți, precum și să sporească presiunea asupra rețelei energetice, generând riscul unor întreruperi de curent.
Potrivit expertului în construcții Julien Hans, director de cercetare și inovare la Centrul Științific și Tehnic pentru Construcții din Franța (CSTB), aproximativ jumătate din fondul imobiliar existent al Franței nu respectă standardele privind supraîncălzirea, care au devenit obligatorii pentru clădirile noi.
Pentru Hans, aerul condiționat „ar trebui utilizat împreună cu alte soluții”.
„În primul rând, acordând prioritate reducerii efectului de insulă termică, în al doilea rând prin protejarea fațadelor clădirilor și a ferestrelor, iar abia apoi prin izolarea acoperișurilor”, a spus el. „Dacă se pun în aplicare toate aceste măsuri, se pot menține condiții de viață satisfăcătoare fără utilizarea sistematică a aparatelor de aer condiționat în majoritatea cazurilor.”
Hans a adăugat că dezbaterea din Franța s-a concentrat excesiv pe întrebarea dacă oamenii ar trebui să fie „pentru sau împotriva” aerului condiționat, în loc să se axeze pe modul în care clădirile în sine trebuie să se adapteze la un climat mai cald.
De ce nu prea există aer condiționat în Europa?
Există factori care explică de ce, de-a lungul istoriei, Europa nu a utilizat sistemele de climatizare la scară largă.
Unul dintre motive este faptul că schimbările climatice au determinat creșterea temperaturilor la nivel global, ceea ce a dus la o frecvență tot mai mare a valurilor de căldură în țările care, în trecut, se bucurau de un climat mai temperat și, prin urmare, nu aveau nevoie de sisteme de aer condiționat pe scară largă.
În cadrul unui interviu acordat echipei de verificare a faptelor a Euronews , „The Cube”, Vincent Viguié, cercetător la Centrul Internațional de Cercetare pentru Mediu (CIRED) din Paris, a declarat: „Multă vreme — de fapt, până în prezent —, având în vedere climatul secolului al XX-lea și al perioadelor anterioare, aerul condiționat nu era cu adevărat util în cea mai mare parte a teritoriului metropolitan francez, din cauza climatului, care era blând atât iarna, cât și vara.”
„Situația se schimbă odată cu schimbările climatice”, a adăugat el.
Deși vaste zone din Europa au fost cuprinse de un „dom de căldură” în timpul celui mai recent val de căldură, aceste temperaturi ar fi fost aproape imposibile cu doar câteva decenii în urmă, potrivit oamenilor de știință din cadrul proiectului World Weather Attribution (WWA). Aceștia au utilizat date privind temperaturile observate și prognozate pentru a analiza cea mai caldă perioadă de trei zile din cadrul valului de căldură.
WWA a stabilit că atât temperaturile maxime din timpul zilei, cât și cele nocturne ar fi fost „practic imposibil de înregistrat în această perioadă a anului” încă în 1976 — cu doar 50 de ani în urmă.
Ce spun experții: ”Aerul condiționat este cu siguranță util, mai ales pentru categoriile de populație mai vulnerabile”
Deși politicienii prezintă adesea această problemă ca o alegere între instalarea sistemelor de aer condiționat și renunțarea completă la acestea, experții ne-au spus că realitatea este mai complexă.
Datele disponibile sugerează că sistemele de climatizare pot juca un rol important în protejarea populației în timpul valurilor de căldură, prin reducerea riscurilor pentru sănătate legate de căldură, în special în rândul grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, pacienții spitalizați și persoanele cu afecțiuni medicale preexistente.
Antonio Gasparrini, profesor de biostatistică și epidemiologie la London School of Hygiene & Tropical Medicine (LSHTM), a afirmat că există „dovezi clare” că aerul condiționat este asociat cu riscuri mai reduse pentru sănătate legate de căldură.
Deși impactul este greu de cuantificat, el l-a descris drept „una dintre cele mai simple măsuri de sănătate publică menite să contracareze efectele directe ale căldurii pe termen scurt”, subliniind totodată că aceasta ar trebui să facă parte din strategiile pe termen lung.
Alte măsuri de acest gen pe care le-a menționat au fost îmbunătățirea izolației clădirilor și adoptarea unor măsuri de urbanism care să protejeze mai bine orașele de căldură.
Pierre Masselot, epidemiolog specializat în probleme de mediu la aceeași instituție, a afirmat că studiile au stabilit o legătură între utilizarea mai intensă a aparatelor de aer condiționat și scăderea mortalității cauzate de caniculă în ultimele decenii, dar acest factor pare să explice doar aproximativ o cincime din îmbunătățirea generală.
„Aș spune că este cu siguranță util, mai ales pentru categoriile de populație mai vulnerabile”, a afirmat Masselot. „Cu toate acestea, acest lucru ridică și unele întrebări legate de echitate, întrucât aparatele de aer condiționat personale nu sunt neapărat utilizate de cei mai vulnerabili.”
„Există, de asemenea, o rezervă: este foarte dificil să se obțină date de înaltă calitate privind deținerea și utilizarea aparatelor de aer condiționat, iar aceste date sunt, într-o oarecare măsură, extrapolări”, a adăugat el.
| JUDEȚ | Locuințe total | Locuinte cu aer / Procent locuințe cu aer condiționat (%) | |
| ALBA | 172575 | 8135 | 4,71 |
| ARAD | 204691 | 33654 | 16,44 |
| ARGES | 311571 | 20461 | 6,57 |
| BACAU | 293605 | 15937 | 5,43 |
| BIHOR | 295987 | 43200 | 14,60 |
| BISTRITA-NASAUD | 146429 | 2588 | 1,77 |
| BOTOSANI | 198005 | 5035 | 2,54 |
| BRAILA | 144770 | 33541 | 23,17 |
| BRASOV | 288309 | 9135 | 3,17 |
| BUZAU | 212042 | 22862 | 10,78 |
| CALARASI | 135585 | 23806 | 17,56 |
| CARAS-SEVERIN | 139986 | 8471 | 6,05 |
| CLUJ | 366182 | 29045 | 7,93 |
| CONSTANTA | 324380 | 117173 | 36,12 |
| COVASNA | 95502 | 1595 | 1,67 |
| DAMBOVITA | 222639 | 16277 | 7,31 |
| DOLJ | 304207 | 58655 | 19,28 |
| GALATI | 237533 | 52301 | 22,02 |
| GIURGIU | 126326 | 20889 | 16,54 |
| GORJ | 165403 | 8367 | 5,06 |
| HARGHITA | 150589 | 953 | 0,63 |
| HUNEDOARA | 212521 | 11087 | 5,22 |
| IALOMITA | 120945 | 18633 | 15,41 |
| IASI | 406283 | 57880 | 14,25 |
| ILFOV | 281776 | 110121 | 39,08 |
| MARAMURES | 210382 | 8699 | 4,13 |
| MEHEDINTI | 143588 | 18963 | 13,21 |
| MUNICIPIUL BUCURESTI | 1035803 | 607996 | 58,70 |
| MURES | 251997 | 9498 | 3,77 |
| NEAMT | 237902 | 4813 | 2,02 |
| OLT | 210244 | 21531 | 10,24 |
| PRAHOVA | 350286 | 46943 | 13,40 |
| SALAJ | 107264 | 3732 | 3,48 |
| SATU MARE | 156273 | 11734 | 7,51 |
| SIBIU | 203634 | 9017 | 4,43 |
| SUCEAVA | 300278 | 4908 | 1,63 |
| TELEORMAN | 174561 | 19305 | 11,06 |
| TIMIS | 342759 | 85813 | 25,04 |
| TULCEA | 99333 | 15796 | 15,90 |
| VALCEA | 200343 | 9792 | 4,89 |
| VASLUI | 185118 | 7512 | 4,06 |
| VRANCEA | 162329 | 13865 | 8,54 |
| BUCURESTI-ILFOV | 1317579 | 718117 | 54,50 |
| CENTRU | 1162606 | 38333 | 3,30 |
| NORD-EST | 1621191 | 96085 | 5,93 |
| NORD-VEST | 1282517 | 98998 | 7,72 |
| SUD-EST | 1180387 | 255538 | 21,65 |
| SUD-MUNTENIA | 1441913 | 166314 | 11,53 |
| SUD-VEST OLTENIA | 1023785 | 117308 | 11,46 |
| VEST | 899957 | 139025 | 15,45 |
| MACROREGIUNEA 1 | 2445123 | 137331 | 5,62 |
| MACROREGIUNEA 2 | 2801578 | 351623 | 12,55 |
| MACROREGIUNEA 3 | 2759492 | 884431 | 32,05 |
| MACROREGIUNEA 4 | 1923742 | 256333 | 13,32 |
| MEDIE ROMANIA | 9929935 | 1629718 | 16,41 |
