Fost director Apele Române, judecat pentru fraudă de 1,17 milioane de lei prin „suveică”
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au trimis în judecată pe Dume Dorel Marcel, fost director al Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri, sub acuzația că ar fi orchestrat o schemă complexă de achiziții supraevaluate, cauzând un prejudiciu estimat la peste 1,17 milioane de lei. Alături de el, un șef de serviciu financiar-contabil a fost acuzat de complicitate, în timp ce un auditor intern a încheiat deja un acord de recunoaștere a vinovăției. Investigația scoate la iveală un mecanism de fraudare prin patru societăți comerciale interpuse, controlate în fapt chiar de fostul director, prin care instituțiile publice ar fi fost prejudiciate constant.
Dume Dorel Marcel, fostul director al Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată. Potrivit rechizitoriului, prin mecanismul fraudulos conceput și implementat de acesta, ar fi fost cauzat un prejudiciu total estimat la 1.171.459 de lei, atât Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), cât și ABA Crișuri. Aceeași sumă este considerată de procurori ca fiind folosul material obținut de Dume Dorel Marcel. În același dosar, a fost trimis în judecată și Valerică Anichitoaie, la data faptelor șef al Serviciului Financiar Contabilitate în cadrul ABA Crișuri, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată, cu 112 acte materiale. Un alt inculpat, Dorin Marian Privantu, auditor public intern în cadrul aceleiași instituții, și-a recunoscut faptele și a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA. **Mecanismul „suveică” și rolurile în schemă** Anchetatorii susțin că, în perioada 20 decembrie 2017 – 18 mai 2022, Dume Dorel Marcel, cu sprijinul celorlalți doi inculpați, a pus la punct un mecanism complex de fraudare. Acesta implica achiziția de bunuri și servicii de către instituțiile publice pe care le conducea, la prețuri supraevaluate, de la patru societăți comerciale interpuse. Aceste firme, controlate în fapt de Dume Dorel Marcel și administrate de Valerică Anichitoaie, cumpărau inițial produsele și serviciile de la furnizori reali la prețuri mici, apoi le revindeau către ANAR și ABA Crișuri la prețuri mult mai mari. Diferențele de preț ar fi ajuns ulterior la Dume Dorel Marcel, în principal prin retrageri de numerar de la bancomate, efectuate de complici sau chiar de el. Fiecare dintre cei trei inculpați ar fi avut un rol prestabilit. La solicitarea lui Dume Dorel Marcel, Dorin Marian Privantu căuta pe piață furnizori care să ofere bunuri și servicii la prețuri cât mai reduse. Ulterior, Dume Dorel Marcel, personal sau prin intermediul lui Privantu, transmitea lui Valerică Anichitoaie și unei alte persoane, martor în dosar, liste și referate de necesitate deja semnate. Aceste documente conțineau denumirile produselor, codurile CPV, cantitățile, caracteristicile tehnice și prețurile, fiind folosite pentru introducerea unor oferte în platforma SEAP, în numele celor patru societăți intermediare. **Încălcarea procedurilor de achiziție și influența directorului** Procurorii DNA indică faptul că Dume Dorel Marcel și-ar fi folosit influența pentru a determina șefii de birouri, servicii sau sisteme din cadrul ABA Crișuri să selecteze ofertele firmelor respective din SEAP, chiar dacă prețurile acestora erau semnificativ mai mari. În situațiile în care achizițiile se realizau în afara platformei SEAP, evitându-se astfel experții în achiziții, facturile emise de societățile intermediare ar fi fost acceptate tot ca urmare a influenței exercitate de director. Mai mult, unele facturi ar fi fost certificate chiar și atunci când produsele sau serviciile achiziționate nu fuseseră livrate ori prestate. Ulterior, Dume Dorel Marcel și Valerică Anichitoaie, iar în două cazuri și Dorin Marian Privantu, ar fi semnat și certificat facturile de revânzare, ordonanțările de plată și/sau ordinele de plată pentru transferarea sumelor către societățile intermediare. Procedurile de achiziție au fost încălcate în numeroase situații. Deși produsele sau serviciile nu ar fi intrat în gestiunea ABA Crișuri, erau întocmite note și procese-verbale de recepție, iar ulterior se efectua plata către firmele controlate de Dume Dorel Marcel. Valoarea produselor și serviciilor nu era negociată de instituțiile publice, acestea fiind cumpărate de la societățile intermediare la prețul maxim estimat prevăzut în referatele de necesitate. Negocierile aveau loc doar la achiziția inițială, când societățile interpuse cumpărau produsele de la furnizorii reali, la prețuri mici, pentru ca la revânzarea către ANAR și ABA Crișuri prețurile să fie majorate artificial. De asemenea, facturile nu erau emise de furnizorii cu care instituțiile aveau încheiate contracte-cadru, ci de cele patru firme intermediare. Pe SEAP, ar fi fost ocoliți în mod deschis și alți furnizori care ofereau aceleași produse sau servicii la prețuri chiar și de câteva ori mai mici. În multe cazuri, produsele nici nu se aflau în gestiunea societăților intermediare, Dume Dorel Marcel dispunând cumpărarea și livrarea exact a produselor, în cantitățile și cu specificațiile solicitate de instituția publică, după ce afla de necesitățile instituției. **Achiziții în regim de urgență și servicii fictive** Procurorii DNA au constatat că, în unele situații, achizițiile de la cele patru societăți s-au realizat în procedură de urgență. Adesea, întreaga procedură era finalizată în aceeași zi, inclusiv transferul banilor către firmele intermediare. Unele achiziții prin SEAP au fost efectuate chiar în afara programului de lucru. Un exemplu prezentat de anchetatori vizează servicii de deratizare, dezinfecție, dezinsecție, transport și reparații de utilaje, cumpărate de ABA Crișuri de la trei dintre societățile intermediare. Aceste firme nu aveau angajat personal autorizat pentru prestarea serviciilor. În realitate, serviciile erau efectuate de o altă societate și apoi facturate către ABA Crișuri prin intermediul firmelor controlate de Dume Dorel Marcel, la prețuri supraevaluate. Pentru justificarea serviciilor au fost depuse devize de lucrări care, în majoritatea cazurilor, erau nedatate, neștampilate și nu conțineau nici valoarea lucrărilor, nici data efectuării acestora. **Măsuri asigurătorii și acord de recunoaștere** Administrația Națională „Apele Române” și Administrația Bazinală de Apă Crișuri s-au constituit părți civile în cauză cu suma reprezentând contravaloarea prejudiciului estimat. Pentru recuperarea pagubei, procurorii au dispus sechestru asupra unor bunuri imobile și asupra sumelor de bani prezente și viitoare aparținând inculpaților Dume Dorel Marcel și Valerică Anichitoaie. În cazul lui Dorin Marian Privantu, auditor public intern în cadrul ABA Crișuri, procurorii au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției. Acesta și-a asumat în totalitate faptele, având o atitudine sinceră pe parcursul anchetei. În prezența avocaților, Privantu Dorin Marian a declarat că recunoaște comiterea faptelor, acceptă încadrarea juridică și este de acord cu pedeapsa stabilită. Prin acord, Privantu urmează să primească o pedeapsă de un an, nouă luni și zece zile de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. Timp de doi ani, îi sunt interzise dreptul de a fi ales în autoritățile publice și în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv cea de auditor public intern. De asemenea, Dorin Marian Privantu a fost de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității timp de 60 de zile. Dosarul de urmărire penală, împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției, a fost trimis Tribunalului Bihor, cu propunerea de menținere a măsurilor asigurătorii.
Explorează subiectele:

