Franța și Luxemburg au forțat scoaterea a doi oligarhi ruși de pe lista UE
Alisher Usmanov, dând mâna cu Vladimir Putin. Foto: EPA-EFE
După negocieri purtate de-a lungul mai multor săptămâni, Uniunea Europeană a adoptat, pe 22 septembrie, prelungirea până la 22 septembrie 2029 a regimului restrictiv care vizează aproape 3.000 de entități și persoane fizice din Rusia. Totuși, compromisul a venit cu un preț substanțial: doi dintre cei mai proeminenți oameni de afaceri conectați cu Vladimir Putin, Alisher Usmanov și Mikhail Fridman, au fost exceptați de la aceste măsuri punitive.
Deoarece orice decizie privind prelungirea pachetelor de sancțiuni reclamă acordul unanim al capitalelor europene, guvernul francez și cel luxemburghez au recurs efectiv la dreptul lor de veto. Situația a pus restul celor 25 de state într-o capcană diplomatică: acceptarea condițiilor impuse sau riscul ca întregul mecanism comunitar de sancțiuni instituit împotriva Moscovei să expire.
Mizele naționale din spatele derogărilor
Conform dezvăluirilor apărute în publicația Financial Times , cererea Parisului de a-l elibera de sancțiuni pe Alisher Usmanov — demers sprijinit și de Slovacia — a fost legată de încercările Franței de a negocia punerea în libertate a unor cetățeni francezi reținuți în Azerbaidjan. Deși autoritățile franceze au indicat argumente legate de securitatea statului, guvernul de la Baku a negat că ar fi orchestrat presiuni diplomatice prin acest dosar.
Usmanov, magnat ruso-uzbec ale cărui active majore s-au dezvoltat în sectoarele metalurgic și minier după destrămarea URSS, fusese catalogat în mod oficial de Uniunea Europeană, încă din 2022, drept „unul dintre oligarhii preferați ai lui Putin”.
De cealaltă parte, Luxemburgul a insistat pentru radierea lui Mikhail Fridman, cofondator al influentului consorțiu financiar Alfa Group și personaj din cercul intim de putere al președintelui rus. Executivul din Marele Ducat a fost motivat de un litigiu de arbitraj în valoare de aproximativ 15,8 miliarde de dolari, deschis de Fridman împotriva statului luxemburghez.
Discret, o a treia persoană a dispărut de pe lista neagră fără vreo explicație publică din partea Consiliului European. Este vorba despre Andrey Pavlovich Falaleev, fost rector al Universității Federale din Crimeea, sancționat de blocul comunitar în 2023 după ce a semnat un apel public de susținere a agresiunii militare ruse.
Revoltă în rândul aliaților din est
Consiliul UE a recunoscut indirect tensiunile enorme din timpul discuțiilor, catalogând rezultatul drept „un compromis dificil”. Opoziția cea mai fermă a venit din partea statelor baltice, care au avertizat că slăbirea măsurilor împotriva persoanelor legate de Kremlin subminează efortul colectiv european.
Nemulțumirea a fost exprimată public de ministrul de Externe al Letoniei, Baiba Braže, a cărei țară a încercat să respingă modificările până în ultimele clipe ale discuțiilor:
„Eliminarea a doi oligarhi ruși de pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene din motive politice și fără temei juridic este periculoasă și transmite un semnal complet greșit într-un moment în care comportamentul Rusiei devine tot mai agresiv. Nimeni nu este mulțumit de acest rezultat.”
Pentru a evita colapsul total al pachetului pentru restul celor 3.000 de subiecți, Letonia, alături de Lituania și Belgia, a ales în cele din urmă să se abțină la vot. Cu toate acestea, Riga a transmis că va introduce sancțiuni pe plan național care să îi vizeze în continuare pe Usmanov și Fridman.
Critici tăioase de la Kiev și societatea civilă
Frustrarea acumulată în rândul diplomaților occidentali a fost rezumată anonim de un reprezentant european pentru Financial Times: „Cu toții ne simțim profund incomod. Dar este Franța... Ce am fi putut face?”
Consecințele pe termen lung ale precedentului creat au fost subliniate și de Alexander Kirk, expert în cadrul organizației Urgewald, care a observat că politica externă comună riscă să devină vulnerabilă la presiuni punctuale:
„Este un precedent periculos: dacă exercită suficientă presiune asupra unui guvern european, politica Europei față de Rusia devine negociabilă.”
Deznodământul a provocat indignare la Kiev. Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sybiha, a condamnat ferm concesiile făcute celor doi magnați, arătând că cedările de la Bruxelles servesc direct intereselor Kremlinului: „Moscova sărbătorește pentru că a obținut ceea ce și-a dorit: un sentiment de impunitate, umilirea UE și divizarea europenilor.”
Explorează subiectele:
