Guvernul sesizează CCR în conflictul cu ÎCCJ: Avertisment de 48 milioane lei/zi
Decizia Guvernului de a solicita intervenția Curții Constituționale a fost luată în urma unei note privind oportunitatea sesizării, inclusă pe agenda ședinței din 2 iulie. Premierul interimar Ilie Bolojan a justificat demersul, afirmând că instanța de judecată și-a depășit rolul, substituindu-se puterii executive și legislative în materie bugetară și în administrarea finanțelor publice.
Ilie Bolojan. FOTO: Mediafax
Potrivit lui Bolojan, rolul Constituțional al puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile, iar în opinia juriștilor Guvernului, ÎCCJ și-a depășit competențele. Premierul interimar a subliniat că elaborarea bugetului de stat și alocarea fondurilor publice reprezintă atribuții exclusive ale puterii executive și legislative, conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Disputa centrală vizează obligația impusă Guvernului de a achita suma de 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale pentru magistrați, la care se adaugă penalități și amenzi. Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București în martie, solicitând această sumă. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să efectueze plata, inclusiv prin rectificare bugetară, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Nerespectarea termenului ar atrage penalități de 1% pe zi din suma datorată și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.
Ilie Bolojan a atras atenția asupra impactului acestor măsuri: "Prima instanţă a stabilit, în afara acestei sume, şi penalităţi de 1% pe zi, ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei zilnic. Este o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro pe zi, la care se adaugă amenzile stabilite pentru Ministerul Finanţelor şi Guvern". Guvernul a contestat decizia Curții de Apel București, iar următorul termen este programat pentru 9 iulie.
Premierul interimar a avertizat că o astfel de decizie ar crea un precedent periculos, prin care și alte instituții ar putea cere suplimentarea bugetelor proprii, impunând astfel o presiune enormă asupra finanțelor publice. Conform acestuia, sursele necesare ar putea fi obținute doar prin majorarea deficitului bugetar, reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli sau creșterea impozitelor și taxelor.
Nu este normal să existe o structură juridică care își stabilește independent salariile și care își aprobă și sentințele, fiind, oricum am spune, direct interesată într-o astfel de situație. Dacă se mai continuă în felul acesta, se creează serioase probleme bugetare. — Ilie Bolojan
Demersul Executivului se bazează pe argumentul că puterea judecătorească nu deține nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili modul de distribuire a banilor publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector, instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, ceea ce este considerat o ingerință directă în activitatea executivă a statului, conform notei semnate de secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec, citată de Antena 3 CNN .
Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului. — Dan Reșitnec, secretarul general al Guvernului
Contextul acestor restanțe salariale datează din 2023, când Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, cu aplicare retroactivă începând din 2018. Această decizie a venit ca urmare a unor hotărâri judecătorești definitive prin care magistrații au contestat reduceri de sporuri și salarii și au obținut câștig de cauză.
Guvernul a amânat o parte din aceste plăți, redirecționând fonduri în valoare de 1,1 miliarde de lei către un pachet de ajutoare sociale. În acțiunea depusă în instanță, ÎCCJ a susținut că neexecutarea hotărârilor judecătorești afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii și încalcă principiul separației puterilor în stat. Acest demers a fost inițiat după o plângere prealabilă transmisă Guvernului de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, în care critica măsurile adoptate în privința sistemului judiciar, inclusiv modificările privind pensiile magistraților.
În proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, sume destinate acoperirii unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări acordate retroactiv.
Sursa: adevarul.ro
Explorează subiectele:
Guvern Curtea Constituțională ÎCCJ Ilie Bolojan Salarii magistrați
