Hopa!/Guvernul de la Budapesta taie finanțarea UDMR pentru acordarea cetățeniei ungare
După mai bine de un deceniu de activitate intensă, organizația înființată de UDMR pentru a intermedia obținerea cetățeniei maghiare în Transilvania rămâne fără sprijinul financiar al Budapestei. Decizia noului executiv condus de Péter Magyar vine pe fondul acuzațiilor că structura ar fi fost folosită ca instrument politic în favoarea FIDESZ la ultimele alegeri parlamentare.
Fundația Eurotrans, entitate creată de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), va fi exclusă din procedura de naturalizare simplificată destinată etnicilor maghiari din România, după ce autoritățile de la Budapesta au decis să sisteze finanțarea acesteia, informează agenția MTI, preluată de Rador. Potrivit datelor publicate de portalul Krónika.ro, colaborarea care a durat 11 ani se va încheia, iar președintele fundației, Zoltán Levente Nagy, a precizat că resursele financiare actuale acoperă funcționarea organizației și furnizarea serviciilor doar până la finalul acestui an.
Schimbarea de optică a venit imediat după scrutinul din luna aprilie, când guvernul Tisza a notificat UDMR că va retrage posibilitatea de colaborare cu fundația. Executivul ungar a stabilit că, pe viitor, nicio organizație externă nu va mai fi implicată în procesul de redobândire a cetățeniei, această responsabilitate urmând să revină exclusiv misiunilor diplomatice.
Odată cu ieșirea Fundației Eurotrans din această schemă, toate dosarele vor fi preluate direct de Ambasada Ungariei la București și de Consulatele Generale din Cluj-Napoca și Miercurea-Ciuc. Jurnaliștii publicației clujene atrag însă atenția că această centralizare ar putea îngreuna semnificativ menținerea legăturii cu statul ungar pentru mulți maghiari din Transilvania, din cauza dificultăților legate de deplasare.
Suspiciuni de implicare în campania FIDESZ și acuzații privind votul prin corespondență
Conform analizei Krónika.ro, motivul principal pentru care Fundația Eurotrans a fost îndepărtată din procesul de naturalizare este strâns legat de activitatea sa din timpul alegerilor parlamentare din aprilie. Organizația s-a implicat activ în înregistrarea alegătorilor maghiari din România fără domiciliu în Ungaria, dar și în distribuirea, colectarea și predarea plicurilor cu voturi prin corespondență către consulatele din Cluj-Napoca și Miercurea-Ciuc.
Aceste acțiuni au atras critici dure asupra UDMR, formațiunea fiind acuzată că a acționat ca o componentă integrată organic în aparatul de campanie al partidului FIDESZ, depășind statutul de „organizator neutru”. În urma scrutinului, organizații precum Mișcarea pentru o Transilvanie Mai Egală au solicitat chiar interzicerea prin lege a practicii de colectare a voturilor.
De altfel, imediat după încheierea alegerilor, premierul ungar Péter Magyar l-a avertizat pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, că guvernul Tisza va demara o anchetă privind neregulile semnalate în procesul de vot prin corespondență. „Pentru viitor, regulile de vot trebuie revizuite pentru prevenirea eventualelor fraude electorale”, a subliniat șeful executivului de la Budapesta, citat de Krónika.ro. Acesta a mai menționat că a obținut asigurări de la Kelemen Hunor că, pe viitor, „Uniunea nu se va implica în luptele politice ale partidelor ungare”.
În replică, președintele UDMR a susținut că formațiunea pe care o conduce a oferit doar asistență tehnică pentru ca plicurile cu voturi să ajungă în siguranță la autoritatea electorală și a afirmat că nu are cunoștință despre existența vreunui incident care să fi viciat rezultatul scrutinului.
Miliarde de forinți de la bugetul Ungariei și sute de mii de dosare procesate
Activitatea Fundației Eurotrans în domeniul naturalizării a început în 2015, în baza unui acord semnat cu fostul guvern de la Budapesta. Prin intermediul unei rețele de 25 de birouri regionale și a unor deplasări pe teren efectuate de două ori pe săptămână în mediul rural, personalul fundației a gestionat întregul proces din Transilvania, oferind asistență gratuită pentru întocmirea dosarelor, inclusiv servicii de traducere și fotografiere.
Pe lângă dosarele de cetățenie, organizația a intermediat raportarea evenimentelor de stare civilă pentru cetățenii maghiari din România și a oferit sprijin pentru accesarea ajutoarelor din Programul „Cordonul Ombilical”, a sprijinului de maternitate și a obligațiunilor pentru copii. Potrivit bilanțului prezentat de Zoltán Levente Nagy, de la debutul activității și în colaborare cu reprezentanțele diplomatice, fundația a sprijinit 140.000 de maghiari transilvăneni să își pregătească actele pentru cetățenie, a procesat cererile a 40.000 de familii în programul „Cordonul Ombilical” și a întocmit peste 50.000 de solicitări de înregistrare civilă.
În prezent, viitorul structurii este incert, deși conducerea speră într-o prelungire a finanțării.
„Cadrul de finanțare necesar pentru furnizarea acestui serviciu și funcționarea acestuia este asigurat până la sfârșitul acestui an. Am depus cererea necesară pentru susținerea costurilor de funcționare pentru anul viitor către guvernul ungar, dar nu am primit încă un răspuns. În situația actuală, tot ce știm sigur este că vom furniza serviciul de naturalizare oferit de fundație până la sfârșitul acestui an”, a explicat Zoltán Levente Nagy, președintele Fundației Eurotrans.
Pentru serviciile prestate, statul ungar a pompat sume considerabile în conturile fundației. Datele publice ale Societății pe Acțiuni pentru Gestionarea Fondului „Bethlen Gábor” (BGA) din Budapesta arată că Eurotrans a încasat 950 de milioane de forinți anul trecut și alte 928 de milioane de forinți în cursul acestui an, sumă virată în trei tranșe. Deși pe site-ul BGA nu există informații publice pentru anii anteriori, o investigație publicată în aprilie de portalul Átlátszó Erdély (Transilvania Transparentă), bazată pe solicitări de informații de interes public adresate BGA, a relevat că fundația a primit aproximativ 3,16 miliarde de forinți începând din 2015, banii provenind atât de la BGA, cât și de la cabinetul fostului prim-ministru.
Krónika.ro mai notează că Eurotrans nu a fost singura structură implicată în acest proces. Începând din 2011, centrele pentru democrație din Transilvania, fondate de Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT), organizație condusă de László Tőkés, au avut un rol similar, însă acestea și-au închis porțile în martie 2023, după ce fostul executiv de la Budapesta le-a tăiat finanțarea.
Câți etnici maghiari trăiesc, de fapt, în România
Subiectul naturalizării vizează o comunitate estimată în prezent la aproximativ 1,1 milioane de persoane, conform datelor finale ale recensământului desfășurat anul trecut în România (având ca dată de referință 1 decembrie 2021), transmite Rador, citând portalul Interstart.hu.
Din populația totală oficială a României, de 19.053.815 locuitori, un număr de 1.002.151 de cetățeni s-au declarat în mod oficial maghiari. Cu toate acestea, în cazul a aproape 2,5 milioane de locuitori nu există date privind apartenența etnică, iar specialiștii estimează că printre aceștia se regăsesc încă aproximativ 100.000 de maghiari.
Experții portalului Nepszamlalas.ro, gestionat de Asociația Centrul pentru Politici Publice din Cluj-Napoca, au explicat că absența datelor etnice pentru cele 2,5 milioane de persoane nu s-a datorat unui refuz deliberat semnificativ de a declara naționalitatea. În realitate, circa 1,5 milioane de cetățeni au completat doar parțial chestionarul online, cel mai probabil fără voia lor, din cauza unei defecțiuni tehnice a platformei. Restul de aproximativ un milion de persoane nu s-au autorecenzat pe internet și nici nu au fost vizitate de recenzori, datele lor fiind preluate direct din registrele administrative ale statului, care nu conțin informații despre etnie.
Conform metodologiei stabilite printr-o ordonanță de urgență a Guvernului din anul 2020, structura etnică oficială se calculează strict prin raportare la persoanele care și-au declarat etnia. Astfel, datele oficiale indică următoarele procente: 89,33% români, 6,05% maghiari, 3,44% romi, 0,28% ucraineni, 0,14% germani și 0,77% alte minorități.
Sociologii clujeni au pornit de la ipoteza că, la nivelul unei localități, persoanele fără etnie declarată respectă aceeași distribuție demografică precum cele recenzațe complet. Aplicând procentul de 6,05% la întreaga populație de 19 milioane de locuitori, ar rezulta o comunitate maghiară de 1,14 milioane de persoane. Însă, specialiștii de la Nepszamlalas.ro au ajustat acest calcul, ținând cont de faptul că rata de neparticipare sau de completare parțială a chestionarului a fost mai redusă în rândul maghiarilor (aproximativ 9%, comparativ cu media națională de 13%), stabilind astfel că numărul real al maghiarilor din România se situează în jurul pragului de 1,1 milioane.
Explorează subiectele:
