Inteligența artificială, aliatul restaurantelor în lupta cu risipa și costurile

Uniunea Europeană a stabilit recent primele obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru reducerea risipei alimentare. Până la sfârșitul anului 2030, statele membre sunt obligate să diminueze risipa alimentară pe cap de locuitor cu 30%. Această măsură intensifică presiunea asupra comercianților, restaurantelor, hotelurilor și firmelor de catering de a adopta soluții eficiente. Deși în România există o reglementare în acest sens încă din 2016, prin Legea nr. 217, care încurajează donarea și prevenirea risipei, noile directive europene impun o concentrare sporită pe eficiența operațională, transformând inteligența artificială într-un instrument cheie pentru combaterea pierderilor. Risipa alimentară reprezintă o problemă majoră la nivel global, cu consecințe economice și de mediu uriașe. Aproximativ o treime din totalul alimentelor produse la nivel mondial este irosită anual. Această risipă generează pierderi economice de peste un miliard de dolari și contribuie la 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, depășind chiar întregul sector al aviației internaționale. **Inteligența artificială, un avantaj strategic** Inteligența artificială (IA) oferă soluții inovatoare pentru a aborda această problemă, intervenind în diverse etape ale activității unei bucătării profesionale. Luka Zivkovic, cofondator și General Manager Bonapp, explică modul în care IA poate transforma gestionarea alimentelor. De la aprovizionare, până la administrarea stocurilor și stabilirea porțiilor, IA contribuie la prevenirea risipei.

„Inteligența artificială ajută enorm la reducerea risipei alimentare. Ea poate estima cu precizie necesarul zilnic de ingrediente și ajută la ajustarea porțiilor, prevenind astfel risipa atât din bucătărie, cât și din farfurie”, declară Luka Zivkovic.

Acesta subliniază că sistemele de IA pot fi integrate cu platforme de gestiune a stocurilor care aplică principiul FIFO („primul intrat, primul ieșit”). Astfel, produsele aproape de data expirării sunt utilizate prioritar. Antreprenorul adaugă: „Conectată la o gestiune dinamică a stocurilor cu alerte de tip FIFO, IA se asigură că niciun produs aflat aproape de data de expirare nu ajunge la gunoi”. **Impactul risipei asupra costurilor și clienților** Costurile generate de risipa alimentară nu sunt suportate doar de afaceri, ci se reflectă, în cele din urmă, și în prețurile plătite de consumatori. „Până la urmă, tot clientul plătește pentru mâncarea irosită. Când porțiile sunt prea mari, costul ingredientelor aruncate este transferat subtil în prețul din meniu”, afirmă Luka Zivkovic. Pierderile depășesc valoarea intrinsecă a alimentelor aruncate. Antreprenorul detaliază că acestea includ „timpul pierdut în bucătărie, munca personalului și costurile pentru ridicarea deșeurilor”. Eliminarea risipei poate conduce la o profitabilitate crescută pentru restaurante sau la posibilitatea de a oferi prețuri mai avantajoase clienților. „Odată ce elimini această risipă, scazi cheltuielile afacerii, ceea ce îți dă libertatea fie să obții o marjă mai bună de profit, fie să le oferi clienților prețuri mai avantajoase”, conchide Zivkovic. **Exemple de succes: Camere inteligente împotriva risipei** Un exemplu concret de soluție adoptată în industria ospitalității este cea dezvoltată de start-up-ul elvețian KITRO, prezent și în România, inclusiv la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Acest sistem folosește o cameră video automată, tehnologie de computer vision și inteligență artificială pentru a identifica și clasifica alimentele aruncate. Datele sunt analizate și prezentate într-un tablou de bord, permițând managerilor de bucătărie să optimizeze comenzile, producția și dimensiunea porțiilor. Fondatoarele KITRO, Anastasia Hofmann și Naomi MacKenzie, subliniază amploarea problemei la nivel global. Compania susține că, de la lansarea tehnologiei, clienții săi au economisit 13,5 milioane de euro, au salvat 4,3 milioane de mese și au prevenit risipa a 1.940 de tone de alimente. Impactul este evident în hotelurile care au implementat deja tehnologia. De exemplu, la Hotel Luc Berlin, parte a lanțului Marriott Autograph Collection, risipa alimentelor comestibile a fost redusă cu 49% într-un singur an, generând economii de aproape 73.000 de euro. **Adoptarea soluțiilor AI în România** În România, instrumente digitale contribuie, de asemenea, la reducerea risipei alimentare. Luka Zivkovic menționează aplicația Bonapp, o companie românească ce „sprijină comercianții și restaurantele să își valorifice mâncarea rămasă, oferindu-le posibilitatea să o vândă înainte de data expirării”. La nivel european, tot mai multe companii utilizează inteligența artificială pentru a monitoriza automat risipa alimentară. Antreprenorul exemplifică: „Soluții precum Winnow, Orbisk sau Kitro folosesc camere inteligente pentru a analiza automat mâncarea aruncată. Oferind date precise despre ce și cât se irosește, ele îi ajută pe bucătari să cumpere și să gătească exact cât trebuie”. Zivkovic își exprimă dorința ca astfel de tehnologii să fie adoptate pe scară mai largă și în România, mai ales în contextul presiunii crescânde impuse de noile obiective europene. Pentru multe restaurante, reducerea risipei nu reprezintă doar o conformare la reglementări, ci și o șansă de a recupera costuri până acum considerate inevitabile. Astfel, tehnologiile bazate pe inteligență artificială devin instrumente nu doar de sustenabilitate, ci și de creștere a profitabilității.

Explorează subiectele:

Risipă alimentară Inteligență artificială HORECA

Distribuie Distribuie Comentarii