Islanda, împărțită pe tema UE: votul „Nu” conduce la limită referendumul privind negocierile
Islanda face deja parte din piața unică europeană prin SEE și Schengen. Foto: Shutterstock
Rezultatele parțiale ale referendumului desfășurat sâmbătă în Islanda, privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, indică un avans pentru tabăra „Nu”, pe măsură ce numărătoarea voturilor se apropie de final duminică. Cu majoritatea buletinelor deja procesate, 51,8% dintre votanți s-au opus reluării discuțiilor cu Bruxelles-ul, în timp ce 48,2% au susținut această inițiativă. Diferența, de 3,6 puncte procentuale, este semnificativă, iar numărarea ultimelor voturi din două dintre cele șase circumscripții electorale arată, de asemenea, o tendință favorabilă taberei „Nu”.
Această tendință preliminară sugerează o posibilă respingere a procesului de aderare la Uniunea Europeană de către alegătorii islandezi.
Un scrutin marcat de incertitudine și mize economice
Pe parcursul numărătorii inițiale, rezultatele au fost extrem de strânse, reflectând o națiune profund divizată. La un moment dat, după prelucrarea a 153.197 de voturi din totalul de aproximativ 270.000 de cetățeni cu drept de vot, 50,1% dintre participanți au votat împotriva propunerii guvernamentale, față de 49,9% care au votat în favoarea acesteia. Diferența era atunci de doar 435 de voturi, conform datelor transmise de postul public RÚV și BBC .
Întrebarea centrală adresată alegătorilor a fost directă: „Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană?”
Guvernul de centru-stânga condus de premierul Kristrún Frostadóttir a decis să organizeze acest scrutin mai devreme decât planificase inițial, respectiv până în 2027. Această devansare a fost motivată de tensiunile internaționale, inclusiv de declarațiile președintelui american Donald Trump referitoare la Groenlanda.
În Islanda, o țară cu aproape 400.000 de locuitori, dezbaterea electorală s-a axat preponderent pe industria pescuitului. Resursele marine reprezintă un pilon fundamental al economiei, generând aproape 40% din exporturile naționale. Oponenții reluării negocierilor își exprimă teama că aderarea la UE ar duce la o pierdere a controlului asupra propriilor zone de pescuit, din cauza aplicării politicii comune europene în domeniu.
Islanda face deja parte din piața unică europeană prin intermediul Spațiului Economic European (SEE) și din zona Schengen. Cu toate acestea, aderarea deplină la UE ar implica integrarea în uniunii vamale și, pe termen lung, adoptarea monedei euro.
Tentativele Islandei de a se apropia de UE nu sunt noi. Reykjavik a depus prima cerere de aderare în 2009, pe fondul crizei financiare care a destabilizat sistemul bancar islandez. Deși negocierile au progresat considerabil, ele au fost suspendate în 2013, după instalarea unui guvern eurosceptic. Chiar și atunci, pescuitul a fost unul dintre principalele puncte de dispută.
Premierul Kristrún Frostadóttir a subliniat importanța momentului după ce și-a exercitat dreptul de vot în Reykjavik.
„Este o zi importantă. Așteptăm de ani de zile să putem vota”, a declarat premierul, adăugând că activitatea guvernului va continua în mod normal, indiferent de rezultatul scrutinului.
Implicațiile votului și argumente pro și contra
Un vot favorabil în acest referendum nu ar garanta automat aderarea Islandei la Uniunea Europeană. Acesta ar deschide doar calea pentru reluarea negocierilor. În cazul în care aceste negocieri s-ar finaliza cu un acord, textul final ar trebui ratificat printr-un nou referendum național. De asemenea, un eventual vot „Nu” nu ar exclude posibilitatea ca Islanda să reia negocierile în viitor.
Pe lângă argumentele economice, campania a inclus și discuții despre securitate. Islanda este membră fondatoare a NATO, dar nu dispune de o armată proprie, bazându-se pe aliați pentru apărare. Reykjavikul a susținut Ucraina în urma invaziei ruse și și-a exprimat îngrijorarea față de intensificarea activităților maritime ale Rusiei în apropierea insulei. Declarațiile lui Donald Trump privind posibila preluare a Groenlandei de către Statele Unite au adăugat, de asemenea, o dimensiune suplimentară dezbaterii privind securitatea și poziționarea internațională a Islandei.
Mirabela Blaga, avocat de origine română stabilită în Islanda, a explicat complexitatea votului și mizele sale uriașe, inclusiv impactul asupra costului vieții.
Pentru islandezi pescuitul nu e doar economie, e identitate, e o luptă istorică pentru apele lor. Al doilea e agricultura - se tem că regulile comune ale UE le-ar afecta fermele, care oricum funcționează cu ajutorul unor subvenții gândite pentru un climat foarte greu. Al treilea e frica generală de-a nu mai avea cuvântul decisiv - deși, ca să fiu corectă, tabăra pro-UE are un argument bun aici: Islanda oricum respectă majoritatea legilor europene prin acordul cu Spațiul Economic European, doar că nu are niciun vot la ele. Deci aderarea ar putea, de fapt, să le dea mai multă voce, nu mai puțină.
Mirabela Blaga
Explorează subiectele:
