Kövesi la Chișinău, după Maia Sandu, o simplă speculație?
La 31 octombrie 2026, Laura Codruța Kövesi și-a încheiat mandatul de procuror-șef european, după șapte ani în care a condus Parchetul European. La aproximativ doi ani distanță, în decembrie 2028, Maia Sandu își va încheia cel de-al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova. Două momente care, privite separat, nu au nimic în comun. Așezate însă în contextul prezenței tot mai consistente a unor foști oficiali români în structurile de conducere de la Chișinău, pot alimenta o ipoteză politică interesantă: ar putea Laura Codruța Kövesi să intre în cursa pentru succesiunea Maiei Sandu?
Nu există, deocamdată, niciun anunț în acest sens și nici vreo confirmare a unei asemenea intenții. Există însă un context care face ca întrebarea să nu fie lipsită de interes.
Republica Moldova a devenit, în ultimii ani, un spațiu în care foști demnitari și specialiști români ocupă poziții importante în instituțiile statului. Nu mai vorbim doar despre consilieri și experți trimiși în cadrul unor programe de asistență europeană, ci și despre persoane care conduc instituții fundamentale.
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor și fost președinte al Senatului României, a ajuns guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, cu un mandat de șapte ani. Daniel-Marius Staicu, fost șef al instituției românești de prevenire și combatere a spălării banilor, conduce structura omoloagă de la Chișinău. Fosta procuroare generală a României, Gabriela Scutea, a fost implicată în activitatea de consultanță pentru instituțiile judiciare moldovenești.
Prezența românească nu se limitează la instituțiile independente. Ea a ajuns și în Executiv. Claudiu Năsui, fost deputat USR în Parlamentul României, ocupă în actualul guvern de la Chișinău funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Așadar, avem foști parlamentari, foști miniștri, foști conducători de instituții și specialiști proveniți din administrația românească, integrați în structurile de decizie ale Republicii Moldova. Numirile sunt decizii ale autorităților de la Chișinău, nu ale Bucureștiului, dar amploarea fenomenului indică o apropiere instituțională care depășește cooperarea bilaterală obișnuită.
În acest tablou, Laura Codruța Kövesi ar reprezenta un caz aparte. Spre deosebire de ceilalți, ea nu ar veni în Republica Moldova pentru a conduce o instituție tehnică sau administrativă, ci ar putea intra direct în competiția pentru cea mai înaltă funcție în stat.
Momentul este relevant și din perspectiva calendarului politic. Maia Sandu se află la al doilea mandat prezidențial, început în decembrie 2024. Constituția Republicii Moldova limitează exercitarea funcției la două mandate consecutive, astfel încât scrutinul din 2028 va deschide inevitabil o nouă etapă politică.
Pentru Kövesi, încheierea mandatului european elimină incompatibilitatea legată de exercitarea simultană a unei funcții de procuror-șef european și a unei eventuale activități politice. Rămâne însă o problemă juridică importantă: candidatura la președinția Republicii Moldova presupune, între altele, cetățenie moldovenească și cel puțin zece ani de locuire permanentă în țară. Nu există informații publice care să arate că fosta șefă a DNA îndeplinește această condiție.
Prin urmare, candidatura sa în 2028 nu poate fi prezentată drept un scenariu realizabil în condițiile cunoscute, ci doar ca o ipoteză politică ce ridică întrebări despre direcția în care evoluează relația dintre cele două state.
Dincolo de numele lui Kövesi, însă, tabloul este deja conturat: România furnizează Republicii Moldova oameni pentru conducerea unor instituții financiare, structuri de control, administrație și, mai nou, pentru guvern. Dacă această apropiere va continua și la nivelul conducerii politice supreme rămâne de văzut.
În definitiv, miza nu este doar cine îi va succeda Maiei Sandu, ci și în ce măsură Republica Moldova își va construi viitoarea elită de conducere apelând în continuare la personalități și experiență instituțională din România.
