România, la un pas de retrogradare economică. Avertismentul lui Nicușor Dan
Nicușor Dan Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea
Poziția României în rapoartele agențiilor internaționale de rating – instituții care dictează costurile la care se împrumută statul – a ajuns într-un punct critic. Șeful statului a explicat marți, la Palatul Cotroceni, că țara noastră se situează într-o zonă de maximă vulnerabilitate în ochii investitorilor: „Noi suntem exact la limita între «îţi recomandăm» şi «nu îţi recomandăm»”.
O eventuală retrogradare sub acest prag ar avea efecte în lanț. Fondurile de pensii și cele de investiții, ale căror regulamente interne interzic plasamentele în țări nerecomandate, s-ar retrage automat de pe piața românească. Într-o astfel de situație, România ar fi forțată să caute finanțare în altă parte, la costuri mult mai ridicate. „Noi trebuie să ne împrumutăm de la alţii, care să le ia locul şi care ne vor împrumuta, dar, evident, mai scump”, a punctat președintele.
Spectrul crizei din 2009 și presiunea pe salarii și pensii
Dacă numărul investitorilor dispuși să finanțeze datoria publică va scădea drastic, România riscă să repete istoria dureroasă a crizei financiare din urmă cu un deceniu și jumătate, care a impus ajustări bugetare severe. „Dacă nu vor fi destui [investitori], la un moment dat va trebui să vină, cum a venit în 2009, FMI-ul”, a avertizat Nicușor Dan.
Mai mult, o tăiere bruscă a deficitului ar viza inevitabil cele mai mari capitole de cheltuieli ale statului, un scenariu dificil de evitat în caz de criză majoră. „Cele mai mari capitole de cheltuieli din bugetul naţional sunt cele de personal, cu salariile şi cu pensiile. E foarte greu de crezut că poţi să ai o reducere drastică a deficitului fără să te atingi de capitolele astea”, a subliniat șeful statului, adăugând că scumpirea finanțării statului s-ar transfera rapid și în economia reală, prin credite mai costisitoare pentru cetățeni și presiuni suplimentare pe mediul de afaceri.
Dimensiunea datoriei: dobânzi de 60 de miliarde de lei în 2026
Prezentând datele esențiale ale bugetului pentru anul 2026, președintele a ilustrat proporțiile uriașe ale sumei pe care statul trebuie să o acopere din credite pentru a-și susține cheltuielile.
„Diferenţa, adică deficitul, adică cât cheltuim şi nu avem şi trebuie să ne împrumutăm, 150 de miliarde de lei”, a detaliat Nicușor Dan. Pentru a oferi o imagine clară asupra acestei sume, președintele a precizat că valoarea echivalează cu „tot PNRR-ul pe 5 ani” sau cu banii necesari pentru a construi „2.500 de kilometri de autostradă de la zero”.
O mare parte din acest efort financiar nu merge însă în dezvoltare, ci acoperă costurile împrumuturilor din trecut: „Din cele 150 de miliarde de lei, 60 de miliarde de lei sunt doar dobânzile la datoria pe care am acumulat-o deja”.
Reputația economică se recâștigă în ani de zile
În fața acestor cifre, Nicușor Dan a îndemnat la calm, dar a insistat că responsabilitatea bugetară și respectarea țintelor de reducere a deficitului nu sunt negociabile: „Faţă de situaţia asta trebuie să fim calmi, dar este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală pe care ne-am asumat-o faţă de pieţe să fie menţinută”.
Orice pas greșit care ar zdruncina credibilitatea țării în fața agențiilor de rating și a finanțatorilor ar avea consecințe pe termen lung. „De fiecare dată când ai pierdut încrederea pieţei financiare, îţi ia ani de zile ca să revii”, a atras atenția președintele, amintind de șocul economic din deceniul trecut, când România a avut nevoie de șase ani pentru a se reabilita în ochii investitorilor: „România a pierdut-o în 2008 şi a recâştigat-o în 2014”.
Explorează subiectele:
