Lacul Gura Apelor din Retezat, la un nivel neobișnuit de scăzut. Locuri pline de secrete scoase la iveală după retragerea apelor

Lacul Gura Apelor din Retezat se înfățișează într-un decor neobișnuit, din cauza nivelului scăzut al apei. Retragerea apelor a scos la iveală urmele vechilor șantiere din munți, pe care timp de peste un deceniu au muncit mii de români.

Lacul Gura Apelor din Retezat. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Lacul Gura Apelor din Retezat alimentează una dintre cele mai mari centrale hidroelectrice din România, hidrocentrala Retezat, pusă în funcțiune în 1986, cu o putere instalată de 335 MW.

Aflat la peste 1.000 de metri altitudine, în Munții Retezat, lacul de acumulare a început să se formeze în primăvara anului 1986, odată cu închiderea galeriei de deviere a apelor, după mai mult de un deceniu de lucrări la Amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat, care cuprinde și hidrocentralele Retezat și Clopotiva.

În aceste zile, lacul se înfățișează într-un decor mai puțin obișnuit pentru turiștii care ajung aici. Nivelul apei este foarte redus, iar suprafața lacului s-a micșorat considerabil, scoțând la iveală urmele fostelor șantiere unde mii de români au muncit, începând din anii ’70, la una dintre cele mai mari amenajări hidroenergetice din România.

Pe țărm e pot fi observate traseele vechilor drumuri tehnologice, terasele amenajate pentru transportul materialelor, fundațiile unor construcții industriale, piloni masivi din beton și rămășițele instalațiilor folosite la prelucrarea și sortarea rocilor necesare ridicării barajului.

Malurile abrupte, afectate de eroziune, dezvăluie straturi de piatră și pământ, iar pe fundul fostelor întinderi de apă au rămas suprafețe întinse de mâl uscat și crăpat, bolovani și alte structuri de beton.

Lacurile de acumulare din România, afectate de secetă

La fel ca lacul Gura Apelor din Retezat, și alte lacuri de acumulare din România au un nivel redus al apei în această perioadă. Seceta prelungită din timpul verii și debitele scăzute ale râurilor au afectat producția de energie hidroelectrică. Luni, 9 noiembrie 2026, Dan Plaveti, președintele Directoratului Hidroelectrica, a declarat că situația hidrologică nefavorabilă a redus producția de energie în hidrocentralele de pe Dunăre și de pe râurile interioare.

„Pentru Hidroelectrica, faptul că debitele Dunării sunt mult sub mediile multianuale, între 30-40%, iar de asemenea, pe râurile interioare, toate debitele sunt sub 50% din debitele multianuale, determină o cantitate de producție de energie hidroelectrică mult mai mică. De asemenea, nici gradul de umplere al lacurilor de acumulare nu este la nivelul pe care ni l-am fi dorit pentru începutul sezonului rece. În momentul de față, gradul de umplere a lacurilor de acumulare este sub 50%”, a afirmat Dan Plaveti, la conferința organizată de Focus Energetic, potrivit Agerpres.

Acesta a mai explicat că prognozele hidrologice pentru următoarele luni rămân nefavorabile. În decembrie, debitul Dunării este estimat la 2.500 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 5.100 de metri cubi pe secundă, iar în ianuarie ar putea ajunge la 3.000 de metri cubi pe secundă, comparativ cu media de 5.400 de metri cubi pe secundă.

1/12

Retezat, Gura Apelor Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (5) jpg Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

„Încercăm să gestionăm rezervele de apă cu multă prudență, cu multă disciplină. Apa din lacuri este o resursă limitată și practic o folosim doar când aduce cea mai mare valoare pentru sistem, pentru vârful de consum, în echilibrare, și încercăm să susținem partea de siguranță a funcționării sistemului energetic”, a mai spus Dan Plaveti.

Compania a finalizat lucrările de mentenanță și pregătirile tehnice pentru iarnă, însă cantitatea de energie care poate fi produsă depinde în continuare de debitele râurilor și de rezervele disponibile în lacurile de acumulare.

Hidrocentrala Retezat, retehnologizată cu aproape 190 de milioane de euro

Hidrocentrala Retezat, pusă în funcțiune în 1986, va fi modernizată la patru decenii de la inaugurare. În mai 2026, Hidroelectrica a semnat contractul de retehnologizare a centralei, în valoare de aproximativ 188,5 milioane de euro, fără TVA.

Deși hidrocentrala are o putere instalată de 335 MW, funcționarea sa a fost afectată de restricții tehnice.

„Retehnologizarea C.H.E. Râul-Mare Retezat urmărește eliminarea restricțiilor de funcționare a generatorului (100/110 MW) și creșterea puterii acestuia de la 167,5 MW la minimum 181 MW, optimizarea costurilor pe MWh produs, creșterea veniturilor din servicii de sistem, îmbunătățirea performanțelor și rentabilității investiției, punerea în siguranță a tuturor lucrărilor amenajării, adaptarea la legislația în vigoare, reducerea impactului asupra mediului, scăderea cheltuielilor cu materialele și activitățile de întreținere, obținerea unui ciclu de viață conform H.G.R. nr. 2139/2004 și utilizarea de materiale și tehnologii nepoluante”, arată Hidroelectrica.

1/11

Lacul Gura Apelor din Retezat Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (13) jpg Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Proiectul prevede fabricarea, montarea și punerea în funcțiune a unor noi turbine hidraulice, modernizarea generatoarelor electrice, instalarea unor sisteme de automatizare SCADA și înlocuirea unor echipamente hidromecanice, precum vanele fluture și vanele sferice. De asemenea, va fi modernizată stația electrică de transformare a centralei. Lucrările ar urma să asigure funcționarea în siguranță a amenajării hidroenergetice pentru cel puțin încă 30 de ani.

Mii de oameni au muncit pe șantierele de la Gura Apelor

Lucrările la Amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat au început în 10 ianuarie 1975, iar în proiect au fost implicați peste 12.000 de oameni, de la ingineri și constructori specializați la mineri, militari, tineri brigadieri și elevi. Barajul Gura Apelor, construit din anrocamente, grohotiș, argilă și granit, a fost unul dintre cele mai mari de acest fel din Europa anilor ’80.

La construcția sa au fost folosite peste nouă milioane de metri cubi de rocă. Barajul are o înălțime de 168 de metri și o lungime la coronament de aproximativ 480 de metri. Lacul Gura Apelor se întinde, la capacitatea maximă, pe circa 420 de hectare, are o adâncime maximă de peste 160 de metri și poate acumula până la 210 milioane de metri cubi de apă.

Pentru realizarea amenajării au fost săpați aproape 50 de kilometri de galerii subterane în Munții Retezat. O galerie betonată, lungă de peste 18 kilometri, conduce apa spre hidrocentrala Retezat, iar o altă aducțiune, de circa 30 de kilometri, captează apele pâraielor nordice ale masivului.

Barajul a fost inaugurat în 16 aprilie 1986, însă lucrările au continuat până în 1999, când construcția a atins cota finală de 1.078,5 metri deasupra nivelului mării. Abia în august 2021, la 35 de ani de la inaugurare, lacul a ajuns, printr-o umplere controlată, la nivelul maxim, pentru verificarea capacității de retenție a apei.