Lavrov acuză UE de ingerințe electorale și dă ca exemplu scrutinul din România
Moscova anticipează presiuni externe în perspectiva viitorului scrutin parlamentar național. Ministrul afacerilor externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a afirmat că Bruxelles-ul se implică în pregătirea unei rețele clandestine de supraveghere electorală pentru alegerile din Rusia, făcând trimitere la evenimentele politice din România pentru a ilustra pretinsa imixtiune a Occidentului.
Declarațiile au fost consemnate de agenția de presă TASS , în urma apariției șefului diplomației ruse în cadrul proiectului video „Sama Menshova”. În intervenția sa, oficialul rus nu a prezentat niciun fel de dovezi care să certifice existența acestor presupuse misiuni secrete de observare.
Lavrov a afirmat că partea rusă ar deține indicii privind instruirea unor astfel de echipe externe: „În prezent, primim informații potrivit cărora Uniunea Europeană începe să instruiască anumiți observatori speciali care vor monitoriza în secret modul în care se desfășoară alegerile noastre”.
Ulterior, oficialul de la Moscova a adus în discuție contextul prezidențialelor din România din 2025. În interpretarea sa, etapa de debut a scrutinului ar fi fost fără cusur din punct de vedere organizatoric, iar eliminarea ulterioară a candidatului care apăra suveranitatea națională ar fi reprezentat o decizie forțată politic.
„În prima etapă, totul a fost absolut curat, niciunul dintre observatori nu a remarcat nimic în neregulă, iar câștigător a fost un om care pleda nu pentru urmarea oarbă a ordinelor Bruxellesului, ci pentru afirmarea intereselor naționale ale României. Deși nu exista nimic de care să se poată agăța, pur și simplu a fost «scos din cursă», și asta a fost tot” — Serghei Lavrov
Comentariile ministrului fac trimitere directă la primul tur al alegerilor prezidențiale românești din noiembrie 2024, rezultat invalidat ulterior de Curtea Constituțională în luna decembrie a aceluiași an. După reprogramarea întregului proces pentru anul 2025, confruntarea decisivă din turul al doilea s-a încheiat cu victoria lui Nicușor Dan în fața lui George Simion.
Trimiteri istorice către criza din Ucraina
Pentru a-și consolida argumentul împotriva practicilor atribuite țărilor occidentale, demnitarul rus a readus în atenție și episodul disputelor electorale de la Kiev din 2004. Conform versiunii sale, puterile vestice ar fi forțat atunci desfășurarea unei etape suplimentare de vot pentru a schimba deznodământul politic.
„Ar trebui să se uite la ei înșiși: în 2004, în Ucraina, Occidentul a fost cel care a impus organizarea unui al treilea tur de scrutin”, a adăugat Serghei Lavrov, menționând momentul în care Viktor Iușcenko l-a devansat pe Viktor Ianukovici la conducerea statului ucrainean.
Următoarele alegeri pentru Duma de Stat din Rusia, care vor desemna componența celei de-a noua legislaturi, sunt programate să aibă loc între 18 și 20 septembrie 2026.
Explorează subiectele:

