Marea Neagră, nou front: Războiul cerealelor amenință milioane de oameni cu foametea
Nave cu cereale FOTO: Adevărul
Deși linia frontului de 1.250 km a fost în mare parte stabilizată, iar Kievul și-a extins atacurile la distanță, conflictul a intrat într-o nouă fază periculoasă. Începând cu luna iulie, Ucraina și-a concentrat eforturile asupra navelor rusești care transportă produse agricole prin Marea Neagră, precum și asupra infrastructurii feroviare și portuare de sprijin din Marea Azov. Săptămâna trecută, atacurile ucrainene au vizat toate cele trei terminale de cereale din portul Novorossiisk, un nod crucial care gestionează peste 40% din exporturile de cereale ale Rusiei. Aceste acțiuni au determinat autoritățile ruse să suspende exporturile până la finalizarea reparațiilor.
În replică, Rusia și-a intensificat la rândul său atacurile cu rachete împotriva porturilor ucrainene de la Marea Neagră, reușind chiar să scufunde mai multe nave destinate celui mai mare port al Ucrainei, Odesa. Drept urmare, ambele țări se confruntă cu riscul unei reduceri semnificative sau chiar al opririi complete a exporturilor lor agricole.
Situația este extrem de îngrijorătoare, având în vedere rolul vital al Rusiei și Ucrainei pe piețele alimentare globale. Împreună, cele două națiuni controlează 27% din exporturile mondiale de grâu, majoritatea fiind transportată prin Marea Neagră. Acestea reprezintă principalii furnizori pentru numeroase țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, regiuni deja vulnerabile.
Sezonul agricol actual a fost deja dificil pentru producătorii de grâu, marcat de creșterea prețurilor la combustibili și îngrășăminte din cauza războiului din Golf, precum și de valuri de căldură recurente care au afectat producția europeană și americană. Prețurile grâului sunt acum cu peste 25% mai mari decât în 2025 și continuă să crească. Organizația Națiunilor Unite prognozează că aproximativ 50 de milioane de oameni vor fi împinși într-o insecuritate alimentară acută până la sfârșitul acestui an, doar din cauza factorilor climatici. Absența grâului rusesc și ucrainean de pe piață ar putea agrava dramatic această criză globală de securitate alimentară.
Urgența unui acord pentru stabilitate
Deși efectele valurilor de căldură nu pot fi combătute rapid, perturbarea logisticii alimentare din Marea Neagră este o problemă ce poate fi abordată. La începutul războiului, mai multe părți interesate au făcut presiuni asupra Moscovei pentru a încheia un acord cu Kievul privind cerealele, permițând libera trecere a exporturilor ucrainene. Chiar și după ce acest acord a fost abandonat, Rusia și Ucraina nu au întreprins un efort sistematic de a interzice reciproc exporturile agricole, cel puțin până în această vară. Acum, comunitatea internațională este chemată să exercite presiuni asupra ambelor părți pentru a restabili un astfel de acord. Avantajele militare ale acestor atacuri sunt considerate marginale, în timp ce dezavantajele potențiale sunt imense pentru o serie de țări din întreaga lume.
Deși nivelul de suferință provocat reciproc prin atacurile asupra exporturilor agricole nu este suficient de critic pentru a determina niciuna dintre părți să solicite pacea, restabilirea rutelor comerciale este esențială. Kremlinul a obținut 41 de miliarde de dolari din exporturile agricole în 2025, o sumă care reprezintă mai puțin de 10% din veniturile sale totale din exporturi. Pe de altă parte, pentru Ucraina, exporturile agricole constituie aproape jumătate din veniturile sale, însă capacitatea țării de a redirecționa încărcătura de cereale către porturile de pe Dunăre este limitată în acest an din cauza valului de căldură și a nivelului scăzut al apei. Cu toate acestea, având în vedere certitudinea unui nou sprijin financiar din partea Europei, interdicția Kremlinului asupra transporturilor de cereale nu va priva Ucraina de capacitatea de a-și susține eforturile de apărare.
Există numeroase țări cu un interes direct în restabilirea exporturilor de alimente rusești și ucrainene. Printre acestea se numără cele din Orientul Mijlociu și Africa – Egipt, Turcia, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – care ar fi cel mai grav afectate de o criză a cerealelor și care dispun de canale numeroase și de influență asupra Moscovei și Kievului. Apoi, giganți asiatici precum China și India, mari cumpărători de petrol rusesc, sunt de asemenea dependenți de exporturile de alimente din regiunea Mării Negre. Europa, la rândul său, dorește să evite un flux crescut de migranți ca urmare a unei potențiale crize alimentare. Nu în ultimul rând, Statele Unite au jucat un rol esențial în orchestrarea acordului privind cerealele din Marea Neagră în 2022 și pot interveni din nou. Informațiile sunt preluate dintr-o analiză a Financial Times .
Explorează subiectele:
