Medic pneumolog: „Nu ignora o tuse care durează mai mult de două luni”. Când simptomele respiratorii ascund afecțiuni serioase

Bolile respiratorii cronice reprezintă una dintre principalele cauze de îmbolnăvire la nivel global și afectează tot mai mulți pacienți și în România, multe cazuri fiind diagnosticate tardiv, după ce simptome aparent banale au fost ignorate. De la tuse persistentă și dificultăți de respirație până la oboseală accentuată sau sforăit asociat cu pauze respiratorii, semnalele de alarmă nu trebuie trecute cu vederea, avertizează specialiștii.

„Principalele boli respiratorii cronice întâlnite sunt astmul bronșic, BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică), cancerul pulmonar, sindromul de apnee în somn și afecțiuni mai rare, cum este fibroza pulmonară”, explică dr. Carmen Loredana Ardelean, medic primar pneumolog în cadrul Spitalului MedLife Medici’s.

Diferența dintre astm, BPOC și cancer pulmonar

Aproximativ 1,3 milioane de români suferă de BPOC, potrivit estimărilor oficiale ale Societății Române de Pneumologie (SRP), validate de INSP în rapoartele din 2025. În ceea ce privește astmul bronșic circa 5-6% din populație suferă de această boală, fiind mult mai frecventă la vârste mici, estimându-se că 1 din 20 de copii de vârstă școlară are astm. Datele din Globocan reliefează că anual, în România sunt diagnosticate aproximativ 11.500 - 12.000 de cazuri noi de cancer pulmonar.

Deși pot începe cu simptome asemănătoare: tuse persistentă, respirație dificilă sau șuierătoare, aceste boli nu sunt același lucru. „Astmul este o boală cronică reversibilă caracterizată prin inflamația căilor respiratorii, este mai frecventă la copii și tineri și poate fi declanșată de expunerea la alergeni, aerul rece, umiditate crescută, poluarea aerului prin gaze de eșapament, fum industrial, particule fine etc.”, spune dr. Carmen Ardelean.

În schimb, „BPOC este o afecțiune cronică, progresivă și ireversibilă, frecventă după vârsta de 40 de ani, mai ales la fumători sau foști fumători. Aceștia din urmă au risc mai mare de a dezvolta cancer pulmonar, din cauza mutațiilor care apar la nivelul celulelor pulmonare și care se înmulțesc necontrolat”, explică pneumologul.

În ceea ce privește cancerul pulmonar , acesta apare, de regulă, ca urmare a unor mutații celulare: „Acestea se înmulțesc necontrolat, ducând la apariția tumorilor”. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), bolile respiratorii cronice sunt printre principalele cauze de mortalitate la nivel global.

Astmul bronșic, o boală în continuă creștere

„Astmul este o boală cu prevalență în creștere, la nivel mondial există aproximativ 350 de milioane de pacienți, iar în România sunt aproximativ un milion de pacienți diagnosticați”, subliniază dr. Ardelean. Este o afecțiune cronică, multifactorială, reversibilă caracterizată prin inflamația căilor respiratorii și care se manifestă prin senzație de sufocare, respirație șuierătoare, tuse seacă sau productivă persistentă.

„Apare frecvent în copilărie și la tineri, dar poate apărea și la vârstnici. Aproximativ 4-6% dintre pacienți au o formă severă de astm”, spune medicul pneumolog. Simptomele includ senzație de sufocare, respirație șuierătoare, respectiv tuse persistentă.

OMS avertizează că persoanele cu astm insuficient tratat pot suferi tulburări de somn , oboseală în timpul zilei și concentrare deficitară. Persoanele care suferă de astm și familiile acestora pot lipsi de la școală și de la serviciu, ceea ce poate avea impact financiar asupra familiei și a comunității în general. Dacă simptomele sunt severe, persoanele cu astm pot necesita îngrijiri medicale de urgență și pot fi internate în spital pentru tratament și monitorizare. În cele mai grave cazuri, astmul poate duce la deces.

BPOC: boala tăcută a fumătorilor

Boala pulmonară obstructivă cronică este o afecțiune respiratorie cronică, progresivă și ireversibilă, cauzată cel mai frecvent de fumat, dar și de expunerea la diverse noxe care duce la îngustarea căilor respiratorii. „BPOC cuprinde două entități care produc obstrucție bronșică: emfizemul și bronșita cronică. De cele mai multe ori, ele coexistă. Bronșita cronică se datorează inflamației persistente a bronhiilor și se manifestă prin tuse cronică productivă, iar emfizemul se datorează distrugerii alveolelor pulmonare și se manifestă prin dificultăți de respirație și respirație șuierătoare”, explică medicul.

Legătura dintre BPOC, astm și cancer pulmonar

Astmul bronșic și BPOC-ul se confundă foarte frecvent, mai ales de către pacienți din cauza simptomatologiei similare. În plus, sunt și persoane care pot avea ambele diagnostice, mai ales cele care au fost diagnosticate cu astm în copilărie și care au fumat ulterior.

Un aspect însă mai puțin cunoscut este conexiunea dintre aceste boli. De exemplu între BPOC și cancer pulmonar. „Prevalența cancerului bronhopulmonar este de 2-3 ori mai mare la pacienții cu BPOC, iar riscul poate fi de aproximativ 6 ori mai mare comparativ cu populația generală”, spune dr. Ardelean.

Există studii care arată că și pacienții cu astm au un risc crescut de a dezvolta cancer pulmonar de până la 25%. „Inflamația cronică crește stresul oxidativ, produce lezarea ADN-ului și crește riscul de apariție a cancerului”, explică medicul.

Când trebuie să mergi la medic

Mulți pacienți ignoră simptomele, dar există semnale de alarmă clare: „Tusea care durează mai mult de 2 luni sau este însoțită de scădere în greutate, febră prelungită, dureri toracice sau tuse cu sânge trebuie investigată”, atrage atenția dr. Carmen Ardelean.

Există simptome care pot indica afecțiuni grave, precum cancerul pulmonar, dar care sunt adesea ignorate în stadiile incipiente. „Printre manifestările generale se numără scăderea în greutate, lipsa poftei de mâncare fără o cauză evidentă și oboseala accentuată. La acestea se pot adăuga simptome mai specifice, precum tusea persistentă, hemoptizia, dificultățile de respirație sau respirația șuierătoare care se agravează progresiv, răgușeala, dificultățile la înghițire și durerile toracice de durată. De asemenea, durerile la nivelul umărului sau brațului, însoțite de căderea pleoapei (caracteristice tumorii Pancoast, localizată la vârful plămânului), precum și durerile osoase ce pot sugera metastaze la distanță, reprezintă semnale de alarmă care necesită un consult medical de specialitate cât mai rapid”, spune medicul.

În cazul cancerului pulmonar, simptomele apar adesea târziu: „Când aceste simptome sunt prezente, de cele mai multe ori boala este într-un stadiu avansat”.

Există risc de cancer la plămâni și pentru nefumători

Deși fumatul rămâne principalul factor de risc pentru BPOC și cancer pulmonar, nu este singurul.

„În practica clinică am întâlnit și pacienți pe care i-am diagnosticat cu cancer pulmonar fără să fi fumat vreodată, de obicei prezentarea fiind tardivă”, spune dr. Ardelean. Până la 20% dintre cazurile de cancer pulmonar apar la nefumători, potrivit Societății Americane de Cancer .

Testarea genetică este necesară în anumite situații

Tot mai des, în bolile respiratorii cronice, medicii vorbesc despre rolul geneticii – atât în apariția afecțiunilor, cât și în alegerea tratamentului potrivit. „În astmul bronșic există o componentă genetică importantă, riscul fiind mai mare dacă rudele de gradul I au astm sau alergii. Totuși, factorii de mediu sunt cei care declanșează boala”, explică dr. Carmen Ardelean.

În cazul BPOC, componenta genetică este mai rară, dar nu inexistentă: „Este întâlnită în special în deficitul de alfa-1 antitripsină”. Pentru cancerul pulmonar, lucrurile sunt mai complexe: „Există mutații genetice apărute pe parcursul vieții, declanșate de factori de mediu, dintre care cel mai important este fumatul. Există și o componentă ereditară, anumite gene moștenite care cresc riscul, mai ales în prezența fumatului”, adaugă medicul.

Testarea genetică nu este recomandată tuturor, dar poate fi esențială în anumite situații. „Se indică persoanelor cu istoric familial de cancer pulmonar și fumătorilor cronici, în scop preventiv și pentru ghidarea screeningului. De asemenea, se efectuează la pacienții deja diagnosticați, pentru a depista mutațiile genetice specifice, cu rol important în alegerea tratamentului țintit”, spune dr. Ardelean.

Există și situații particulare în care testarea poate face diferența:

· pacienți tineri cu BPOC, nefumători sau cu expunere redusă la fumat

· forme severe de boală fără o cauză evidentă

· emfizem pulmonar avansat

· rude de gradul I ale pacienților diagnosticați

„Testarea este utilă și pentru depistarea deficitului de alfa-1 antitripsină. De asemenea, pacienții cu boli hepatice grave, fără o cauză evidentă, ar trebui testați”, subliniază medicul.

Cum influențează rezultatele tratamentul

Unul dintre cele mai importante beneficii ale testării genetice este personalizarea tratamentului. „La pacienții cu cancer pulmonar, depistarea exactă a mutațiilor genetice are un rol extrem de important în stabilirea schemei terapeutice, în răspunsul la tratament, în evoluția bolii și în prognostic”, explică dr. Carmen Ardelean.

În același timp, testarea poate ajuta și în alte situații: „Este utilă în diagnosticarea deficitului de alfa-1 antitripsină și în inițierea terapiei specifice, dar și pentru testarea rudelor de gradul I care pot fi purtătoare.”

Bolile pulmonare cronice nu trebuie ignorate. Diferențele dintre ele sunt esențiale pentru diagnostic și tratament, iar intervenția timpurie poate salva vieți. Un lucru este cert: respirația nu ar trebui niciodată luată ca ceva garantat.

Surse:

· https://www.who.int/health-topics/chronic-respiratory-diseases#tab=tab_1

· https://www.who.int/westernpacific/newsroom/fact-sheets/detail/asthma

· https://thorax.bmj.com/content/68/6/559

· https://www.cancer.org/cancer/lung-cancer/causes-risks-prevention/risk-factors.html

https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/astm-cauze-simptome-diagnostic-tratament