Misterul petrolului din Ormuz: Washingtonul și companiile de monitorizare, în disonanță

Nimeni nu mai ştie exact cât petrol iese prin Strâmtoarea Ormuz. FOTO: X

Nimeni nu mai ştie exact cât petrol iese prin Strâmtoarea Ormuz. FOTO: X

Deși Strâmtoarea Ormuz rămâne o arteră vitală pentru transportul țițeiului din Golful Persic, volumele precise care ajung zilnic pe piața mondială sunt subiectul unei controverse. Datele obținute prin monitorizarea navelor sugerează o reducere semnificativă a traficului față de perioada premergătoare conflictului cu Iranul, însă administrația Trump afirmă că prin strâmtoare trec cantități mult mai mari decât indică aceste estimări.

Concret, secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a declarat că media pe șapte zile a petrolului tranzitat prin Strâmtoarea Ormuz a atins 9 milioane de barili pe zi. Această cifră este de peste două ori mai mare decât estimările bazate pe monitorizarea publică a navelor și provine din informațiile furnizate de armata americană, care patrulează și escortează navele în regiune. Marina SUA raportează constant Departamentului pentru Energie despre vasele care folosesc ruta, după cum a menționat CNN.

Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Energie a susținut poziția oficială, declarând că: „În coordonare cu armata americană, Departamentul pentru Energie al SUA menține cele mai bune date disponibile cu privire la petrolul și produsele petroliere care părăsesc Golful Arab.”

Chris Wright a afirmat chiar că, pe 8 august, volumul total de petrol care a părăsit Golful Persic a depășit din nou pragul de 20 de milioane de barili, nivel considerat normal înainte de izbucnirea conflictului. De asemenea, el a insistat că Statele Unite reușesc să mențină fluxul transporturilor de petrol.

Aceste declarații ale administrației Trump sunt însă privite cu prudență, în contextul în care președintele Donald Trump a reiterat de mai multe ori că Statele Unite controlează Strâmtoarea Ormuz și a sugerat iminența unui acord cu Iranul.

Contrastul cu datele companiilor de monitorizare

Analiștii de pe Wall Street, obișnuiți să se bazeze pe date de la companii specializate precum Kpler și Windward Intelligence, alături de informații despre stocurile de petrol, au observat un volum mult mai mic al transporturilor. Potrivit serviciilor de monitorizare, petrolierele transportă aproximativ 4 milioane de barili pe zi prin Strâmtoarea Ormuz. La aceasta se adaugă alte aproximativ 7 milioane de barili care părăsesc regiunea prin conducte și alte rute ocolitoare.

Navele sunt monitorizate printr-o reţea de sateliţi. FOTO: Marine Trafic

Navele sunt monitorizate printr-o reţea de sateliţi. FOTO: Marine Trafic

Astfel, un total de 11-12 milioane de barili pe zi ar părăsi Golful, o cantitate semnificativ mai mică față de cele circa 20 de milioane de barili înregistrate zilnic înainte de conflictul din Orientul Mijlociu. Matt Smith, director de cercetare în domeniul materiilor prime la Kpler, o companie care monitorizează aproximativ 350.000 de nave printr-o rețea globală de 13.000 de receptoare și sateliți, a declarat că nu poate reconcilia cifrele furnizate de oficialii americani cu propriile lor observații. „Nu este posibil să reconciliem diferența dintre ceea ce vedem noi și cifra pe care o citează el”, a spus Smith.

Hamad Hussain, economist specializat în climă și materii prime la Capital Economics, subliniază dificultatea de a obține o imagine clară: „Este din ce în ce mai greu să știm cât petrol părăsește Golful. Afirmațiile contradictorii ale oficialilor americani și iranieni fac situația și mai neclară.”

Flotele „fantome” și rațiunea lor de a fi

Explicația pentru această discrepanță ar putea rezida în existența așa-numitelor „flote fantomă”. Companiile de monitorizare recunosc că datele lor pot fi incomplete, deoarece un număr crescut de petroliere își opresc transponderele pentru a evita detectarea. Atât Kpler, cât și Windward Intelligence, urmăresc și aceste nave „fantomă”, folosind imagini satelitare pentru a le localiza chiar și atunci când sistemele de identificare sunt oprite.

Numărul acestor traversări „ascunse” a crescut exponențial în ultimele săptămâni. Aproximativ jumătate dintre navele urmărite de Kpler în Strâmtoarea Ormuz au fost identificate în astfel de deplasări, comparativ cu doar 12,5% cu o lună înainte. Motivul principal este escaladarea conflictului, Iranul intensificându-și acțiunile împotriva navelor din zonă, iar aliații săi houthi atacând vase și în Marea Roșie. Oprirea transponderelor devine astfel o măsură de securitate pentru echipaje și încărcătură.

Într-un exemplu relevant, în ziua în care Chris Wright a raportat peste 20 de milioane de barili ieșiți din regiunea Golfului, Kpler și Windward au identificat doar în jur de cinci nave care au tranzitat Strâmtoarea Ormuz, o scădere dramatică față de cele peste 100 de nave care o traversau zilnic înainte de război.

Hamad Hussain admite că este posibil ca datele analiștilor să nu surprindă tot petrolul transportat. Petrolierele pot călători fără a-și transmite poziția și a-și reporni transponderele odată ajunse în zone mai sigure, făcând vizibilă ulterior o parte din petrolul considerat „lipsă”. Dan Pickering, fondator și director de investiții la Pickering Energy Partners, nu exclude cifrele prezentate de Departamentul american pentru Energie, adoptând o abordare prudentă.

„SUA permit unei cantități considerabile de petrol să treacă prin strâmtoare, iar Iranul nu oprește totul”, a declarat el pentru CNN . „Într-o situație în care administrația a stârnit mult scepticism, probabil că cea mai bună abordare este să ai încredere, dar să verifici.”

Impactul asupra rezervelor globale și prețurilor

Prețurile petrolului au rămas relativ scăzute în ciuda unei crize de aprovizionare de o asemenea amploare, un indicator care a determinat analiștii de pe Wall Street să își revizuiască estimările. În luna iunie, Natasha Kaneva, șefa strategiei globale pentru materii prime la JPMorgan, sugera că un preț al petrolului mai mic decât se anticipase, în contextul războiului, ar putea indica un volum mai mare de petrol care ajunge pe piață decât se credea inițial. Ea a luat în considerare inclusiv existența transporturilor „clandestine”, realizate de petroliere care își opresc transponderele. JPMorgan utilizează datele Kpler împreună cu alte surse pentru a estima oferta și cererea de petrol.

Dacă prin Strâmtoarea Ormuz trece într-adevăr mai mult petrol decât arată estimările actuale, stocurile globale s-ar putea reface mai rapid, ceea ce ar contribui la menținerea prețurilor la niveluri mai scăzute pentru o perioadă mai lungă.

Cu toate acestea, pentru piața petrolului, ritmul în care sunt consumate rezervele existente este, în final, mai important decât cantitatea exactă care trece zilnic prin strâmtoare, conform lui Hamad Hussain. Indiferent de estimare, stocurile mondiale sunt acum cu 1,5 până la 1,9 miliarde de barili mai mici decât la începutul războiului. Un flux constant de petrol prin Ormuz poate amâna momentul critic în care rezervele nu vor mai fi suficiente pentru a acoperi consumul global.

„Piața nu poate continua să reducă stocurile la nesfârșit. Mai devreme sau mai târziu, proviziile se termină”, este avertismentul lui Dan Pickering, subliniind urgența situației.

Explorează subiectele:

Strâmtoarea Ormuz petrol Trump


Citește și:

populare
astăzi

1 Restaurarea Castrului Arutela pe Valea Oltului, ținta ironiilor online

2 Cine îi plătește? / Călin Georgescu, la mănăstire, sub paza a cel puțin 12 bodyguarzi

3 Cine sunt judecătorii CCR care au votat amendamentul anti-Fritz

4 De citit ce scrie! / Adrian Năstase acuză ANRE de favorizarea furnizorilor în detrimentul prosumatorilor

5 „Virus", hackerul care a atacat NASA, prins la Sinaia cu un mecanism secret