Datele unor sondaje recente arată că România are cel mai mare procent de cetățeni care se opun ajutorului oferit Ucrainei, iar comunitatea maghiară din țară a devenit pro-rusă. Motivele din spatele acestor cifre, potrivit specialiștilor, țin de scandalurile recente și istoria dintre cele două țări.

Un sondaj eurobarometru realizat de Comisia Europeană, în ianuarie - februarie 2023, plasează România în topul țărilor ai căror cetățeni dezaprobă ajutorul umanitar oferit poporului ucrainean, dar și primirea acestora în Uniunea Europeană.

În ceea ce privește furnizarea de ajutor umanitar ucrainenilor afectați de război, potrivit sondajului, 25% dintre români dezaprobă această măsură, fiind cel mai mare procent din rândul țărilor europene. De asemenea, România este fruntașă și la rata de dezaprobare față de primirea în Uniunea Europeană a refugiaților, cu un procent de 24%, fiind depășită în acest sens doar de Cehia.

Propaganda lui Viktor Orban dă roade în comunitatea maghiară din România

Potrivit unor sondaje publicate de publicația Transtelex , majoritatea maghiarilor din Transilvania a devenit pro-Putin. Rezultate măsurătorilor arată că opinia publică românească este dominată de atitudini pro-occidentale, în timp ce „mesajele populiste și conținutul anti-occidental generat artificial câștigă tot mai mult spațiu în rândul maghiarilor transilvăneni”.

„Românii au încredere în Uniunea Europeană, în Occident, Statele Unite; maghiarii ardeleni în Viktor Orban și guvernul Fidesz”, arată publicația maghiară, precizând că comunicarea despre război „a fost dominată complet de mass-media publică maghiară și de panourile distribuite de politicienii guvernului maghiar”.

Ce spun experții

Sociologul Vladimir Ionaș a explicat pentru „Adevărul” faptul că scandalurile din ultima perioadă care au avut-o în prim plan pe Ucraina au contribuit la creșterea procentului românilor care sunt de părere că ar trebui diminuat suportul oferit de România către Ucraina. De asemenea, acesta susține că un alt factor important este lipsa de transparență a liderilor politici din România.

„Ar trebui să plecăm cu o doză de scepticism de rezultatele eurobarometrului, eu personal am văzut sondaje realizate în majoritatea țările occidentale, în Germania, Italia, Franța, în Polonia, unde procentul celor care au ajuns la o limită referitoare la suportul pe care țările lor îl oferă Ucrainei este mult mai mare decât cel prezentat în eurobarometru. Eu nu aș pleca de la premiza că în România este cel mai mare procent al celor care doresc să se oprească suportul oferit Ucrainei”, a explicat sociologul pentru „Adevărul”.

În ceea ce privește poziția comunității maghiare referitoare la sprijinul oferit Ucrainei, Vladimir Ionaș susține că aceasta este influențată de opinia Ungariei, menționând și faptul că comunitatea maghiară din România nu este legată istoric de Ucraina.

„Legat de comunitatea maghiară din România, aceasta se informează în special din presa din Ungaria, atunci e normal ca mesajele pe care presa din Ungaria, pe care liderii din Ungaria le transmit să prindă și la comunitatea maghiară. Așa cum în Ungaria există o problemă vizavi de suportul pe care țările europene îl oferă Ucrainei, atunci este normal ca și comunitatea maghiară din România să aibă aceeași viziune. În plus, comunitatea maghiară din România nu este atât de legată de Ucraina, nu a avut nicio legătură directă cu Ucraina și este natural să fie distanți față de ce se întâmplă acolo”, a explicat Vladimir Ionaș pentru „Adevărul”.

Sociologul susține că poziția comunității maghiare nu influențează formarea imaginii de ansamblu referitoare la sprijinul oferit de-a lungul timpului Ucrainei: „Nu cred că are neapărat o influență. Comunitatea maghiară reprezintă în jurul a 5% procente din populația României, deci nu ar avea o influență atât de mare. Plus că nici la nivel de dezbatere publică comună nu este una importantă care să conteze”.

Expertul a precizat că scandalurile din ultima perioadă „aduc un plus în acel procent al celor care consideră că ar trebui să fie diminuat suportul pe care îl oferă România Ucrainei”.

De asemenea, potrivit acestuia, o altă problemă este legată de lipsa de transparență a decidenților politici: „Polonia și-a asumat încă din prima zi o anumită direcție și comunică și este mult mai transparentă referitor la ceea ce face pentru Ucraina. În România lucrul acesta nu a fost destul de vizibil și atunci este normal să existe multe semne de întrebare din partea societății”.

Contactat de „Adevărul”, sociologul Alfred Bulai a explicat că principalul motiv pentru care românii nu mai sprijină în număr mare suportul oferit Ucrainei este apropierea României de către această țară, dar și istoria dintre cele două state.

„Ucraina a fost aici și acum 20-30-50 de ani, dincolo de dimensiunea emoțională a conflictului care a fost majoră la început, problemele românilor au fost cu vecinii noștri. Noi am dat întotdeauna în ruși pentru că istoric am avut probleme cu rușii, istoric însemnând din secolele trecute, dar asta nu înseamnă că politica ucraineană nu era criticată. Noi criticam fostul URSS și Rusia, dar legislația împotriva limbii române au avut-o și au cât se poate de tranșant ucrainenii. Există o istorie, evident când ești mai aproape de o țară și ai ani de istorie, ai un alt gen de atitudine față de o țară care este la o distanță mai mare. În general, nu ne interesează zonele distanțate de noi, din acest motiv sensibilitatea românilor este diferită”, a explicat sociologul pentru „Adevărul”.

„Dacă ai rezerve față de cineva, nu înseamnă că sunt obligatoriu cu altcineva. Dacă li se pare exagerat sprijinul față de Ucraina nu înseamnă că sunt amabili cu sprijinul pentru Rusia, nu este automat”, a conchis Alfred Bulai.