Nicușor Dan, contestat pentru tergiversarea Guvernului. Augustin Zegrean explică limitele Constituției

Contextul impasului guvernamental

De aproape trei luni, România funcționează cu un guvern cu puteri limitate, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. Ulterior, președintele Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de prim-ministru – pe Eugen Tomac, care și-a retras candidatura, și pe Adrian Veștea, al cărui guvern propus nu a obținut votul de învestitură în Parlament. De la eșecul Cabinetului Veștea, șeful statului nu a mai făcut o nouă nominalizare, deși a convocat mai multe runde de consultări cu partidele parlamentare, inclusiv de natură informală. Această situație prelungită a alimentat speculațiile și acuzațiile privind o posibilă încălcare a Constituției de către președinte, prin tergiversarea procedurii de formare a unui nou executiv.

Termenele constituționale pentru desemnarea premierului

Una dintre acuzațiile principale aduse președintelui Nicușor Dan se referă la durata extinsă a negocierilor. Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, clarifică însă că Legea fundamentală nu impune un termen-limită pentru etapa de consultări și desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru. „Constituția nu stabilește un termen în care trebuie format noul Guvern. În schimb, stabilește termene foarte scurte pentru etapele de după desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, ceea ce arată că legiuitorul a gândit procedura ca una care trebuie parcursă rapid”, a explicat Augustin Zegrean. Tot Constituția reglementează și modul în care trebuie să se desfășoare consultările cu partidele parlamentare, în funcție de configurația majorității:

Președintele poartă consultări cu partidele reprezentate în Parlament. Dacă există un partid care deține majoritatea absolută, adică 50% plus unu din mandate, consultările au loc cu acel partid, iar premierul desemnat provine de acolo. Dacă nu există o astfel de majoritate, președintele discută cu toate partidele parlamentare și desemnează persoana pe care o consideră capabilă să formeze o majoritate.
— Augustin Zegrean

Discreția președintelui în privința propunerilor

Partidele politice, inclusiv PSD și alianța PNL-USR-UDMR, au venit la consultări cu propriile propuneri de premier, dar președintele Nicușor Dan a refuzat până în prezent să le nominalizeze. Zegrean subliniază că șeful statului nu este obligat de Constituție să accepte candidatul propus de partide. „Constituția nu îl obligă pe președinte să țină cont de propunerile partidelor. Rolul său este să își formeze o opinie în urma consultărilor și să desemneze persoana care are cele mai mari șanse să obțină sprijinul Parlamentului”, a explicat Augustin Zegrean. După momentul desemnării, însă, Constituția stabilește un termen clar pentru continuarea procedurii: „După desemnare, candidatul la funcția de prim-ministru are la dispoziție zece zile pentru a se prezenta în Parlament cu lista Guvernului și programul de guvernare și pentru a solicita votul de învestitură”, a subliniat fostul președinte al Curții Constituționale.

Negocierile prelungite încalcă Constituția?

În ciuda faptului că actuala criză guvernamentală este una dintre cele mai lungi din ultimii ani, Augustin Zegrean consideră că simpla durată a negocierilor nu este suficientă pentru a concluziona că președintele a încălcat Legea fundamentală.

Nu aș spune că președintele încalcă Constituția doar pentru că negocierile durează mai mult. Constituția îi cere să înțeleagă cum se poziționează partidele și dacă există o majoritate care poate susține un Guvern. Fiecare își exprimă punctul de vedere în cadrul consultărilor, iar președintele trebuie să decidă pe baza acestor discuții.
— Augustin Zegrean

Astfel, evaluarea șanselor de formare a unei majorități parlamentare face parte integrantă din atribuțiile constituționale ale șefului statului.

Critici și acuzații din spațiul public

Întârzierea nominalizării unui nou premier a generat reacții vehemente în spațiul public. Fosta judecătoare Viorica Costiniu a declarat că șeful statului își depășește atribuțiile constituționale prin implicarea în stabilirea componenței Executivului. La rândul său, Toni Neacșu, fost membru CSM, a apreciat că absența unei noi nominalizări îl plasează pe președinte „în afara Constituției României”. Fostul președinte Traian Băsescu a susținut, de asemenea, că Nicușor Dan nu are atribuția constituțională de a condiționa desemnarea premierului de existența unei majorități parlamentare. Partidul AUR a anunțat chiar inițierea demersurilor de suspendare a șefului statului, invocând, printre altele, „excluderea unei părți importante dintre români din luarea deciziilor care privesc viitorul României, dar și refuzul privind nominalizarea celei de-a doua propuneri de prim-ministru, așa cum este constituțional”.

Când poate fi suspendat un președinte

Pe fondul apelurilor la suspendarea președintelui, Augustin Zegrean atrage atenția că aceasta reprezintă cea mai severă sancțiune constituțională, aplicabilă doar în situații excepționale. „Suspendarea președintelui este o soluție extremă. Se recurge la ea doar atunci când nu mai există alte soluții și atunci când există motive serioase de încălcare a Constituției”, a subliniat fostul președinte al Curții Constituționale. El amintește că România a mai parcurs astfel de proceduri în trecut:

România a avut până acum trei proceduri de suspendare a unui președinte. În unul dintre cazuri, Curtea Constituțională a constatat că au existat încălcări ale Constituției, însă a apreciat că acestea nu aveau gravitatea necesară pentru a justifica suspendarea din funcție. Într-o astfel de situație, punctul de vedere al Curții Constituționale este important și util, chiar dacă decizia finală aparține Parlamentului.
— Augustin Zegrean

Perspective de ieșire din blocaj

În opinia lui Augustin Zegrean, actuala criză va fi depășită printr-o soluție politică, evitând scenarii extreme precum suspendarea președintelui sau organizarea de alegeri anticipate. „Nu cred că tergiversarea formării Guvernului va avea un alt deznodământ decât constituirea unei majorități și învestirea unui nou Cabinet. Parlamentul este cel care decide, prin vot, dacă Guvernul primește încrederea necesară”, a explicat Augustin Zegrean. Fostul președinte al Curții Constituționale consideră că interesul parlamentarilor este să evite o nouă rundă de alegeri: „Nu cred că parlamentarii își doresc alegeri anticipate. O nouă campanie electorală înseamnă un risc foarte mare pentru mulți dintre ei, iar o parte nici nu sunt siguri că ar mai obține un nou mandat”. Zegrean concluzionează că impasul actual va fi depășit prin negocieri și formarea unei majorități parlamentare: „Din acest motiv, cred că până la urmă va exista o soluție politică pentru formarea Guvernului. Interesul parlamentarilor este ca Legislativul să își continue mandatul, nu să se ajungă la alegeri anticipate”.

Cronologia crizei guvernamentale

Criza guvernamentală a debutat pe 5 mai, odată cu demiterea Guvernului Bolojan printr-o moțiune de cenzură, votată cu 281 de voturi. Aceasta a survenit după ce PSD și-a retras sprijinul și a votat alături de AUR. Pe 4 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, însă acesta și-a retras candidatura zece zile mai târziu. În aceeași zi, șeful statului l-a nominalizat pe liberalul Adrian Veștea, dar Cabinetul propus de acesta nu a reușit să obțină votul de învestitură al Parlamentului pe 22 iunie, acumulând doar 189 de voturi, sub pragul necesar de 233. De atunci, președintele a convocat mai multe runde de consultări cu partidele parlamentare, ultima având loc pe 13 iulie, fără însă a nominaliza un nou candidat pentru funcția de prim-ministru.

Explorează subiectele:

Nicușor Dan Augustin Zegrean Criză guvernamentală

Distribuie Distribuie Comentarii