Nicușor Dan invocă insulta în cazul Vanghele; jurnalistul își menține acuzațiile
Trei argumente invocate de președinte pentru refuzul dialogului
Pus să explice motivele pentru care nu mai acceptă să discute cu Ovidiu Vanghele și decizia de a-i bloca accesul la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a susținut că situația trebuie privită pe trei paliere distincte. Primul ține strict de demnitatea personală, șeful statului afirmând că are dreptul de a refuza o conversație atunci când este jignit: „Eu nu sunt un gunoi și, în calitate de om, am dreptul să refuz dialogul cu o persoană care nu mă respectă”.
Al doilea palier privește autoritatea statului și protecția simbolică a celor care lucrează în sectorul public. Președintele a subliniat că cetățenii au la dispoziție instrumente democratice legitime pentru a contesta hotărârile autorităților, precum acțiunile în instanță sau plângerile penale, însă trebuie să păstreze un limbaj decent față de angajații statului. Totodată, el a remarcat că respectul față de instituții trebuie cultivat mai întâi din interior, de către reprezentanții acestora, înainte de a fi pretins din exterior.
„Mai importantă este demnitatea funcției publice. Este un aspect simbolic: sunt șeful aparatului de stat român, format din polițiști, asistenți medicali, profesori, funcționari publici și judecători. Nu pot accepta ca vreuna dintre persoanele care lucrează pentru statul român să fie tratată ca un gunoi de către un cetățean, pentru că aceasta reprezintă o lipsă de respect față de statul însuși și față de autoritatea sa”
— Nicușor Dan
Cel de-al treilea argument prezentat de șeful statului vizează efectele pe termen lung ale agresivității de limbaj din spațiul public, în special asupra copiilor, avertizând că tolerarea insultelor poate duce la normalizarea violenței.
„Al treilea nivel este cel al violenței în spațiul public, pentru că violența verbală generează violență fizică. Este documentat acest lucru. Ce va înțelege un copil? Dacă un cetățean i se poate adresa președintelui țării numindu-l «gunoi», va înțelege că și el poate să se comporte la fel față de profesorul său sau față de părinți”
— Nicușor Dan
În viziunea președintelui, un astfel de comportament ar putea degenera chiar în agresiuni fizice, motiv pentru care consideră necesară protejarea spațiului public de manifestările jignitoare.
Semnele de întrebare privind temeiul legal al interdicției
În timpul schimbului de replici cu presa, o jurnalistă i-a atras atenția lui Nicușor Dan că legislația permite retragerea acreditării unui reporter doar în condiții stricte, care nu pot avea legătură cu opiniile exprimate în spațiul public.
Președintele a respins ideea că măsura ar fi fost o sancțiune pentru pozițiile editoriale ale lui Ovidiu Vanghele.
„Eu nu am vorbit despre opinii. Sutele de jurnaliști care mi-au adresat întrebări și cărora le-am răspuns atât în acest mandat, cât și în cel de la Primăria Capitalei, demonstrează că nu am ales niciodată să răspund sau nu în funcție de opiniile unui jurnalist. Numai că aici nu vorbim despre opinii”
— Nicușor Dan
Totuși, argumentația șefului statului nu lămurește baza legală prin care a fost retrasă acreditarea, întrucât decizia unui demnitar de a refuza dialogul cu un jurnalist și blocarea accesului acestuia într-o instituție publică reprezintă două chestiuni juridice diferite.
Scuzele lui Ovidiu Vanghele și atacul la decretul din 8 aprilie
Ulterior declarațiilor prezidențiale, Ovidiu Vanghele a venit cu precizări privind afirmațiile făcute anterior, „la cald”, în emisiunea lui Petrișor de la Pagina de Media. Jurnalistul a anunțat că și-a cerut scuze direct lui Nicușor Dan pentru invectivele folosite, observând că șeful statului le-a resimțit ca pe un atac personal.
„La nivel personal, uman, persoana Ovidiu Vanghele și-a cerut scuze persoanei Nicușor Dan, constatând eu că omul ND a primit el, la nivel personal, invectiva. Mi se pare în continuare un gest de bun simț omenesc, deci obligatoriu”, a transmis jurnalistul.
El a insistat însă că întreaga sa atitudine de până la 8 aprilie față de persoana și funcționarul Nicușor Dan dovedește că limbajul dur nu îl viza pe om, ci actul de politică publică semnat la acea dată — numirea Cristinei Chiriac în funcția de procuror general — și justificările oferite ulterior de președinte. Vanghele a amintit de investigația realizată împreună cu colegii săi de la „Să fie lumină”, afirmând că aceștia au publicat probe scrise și acte judiciare clare pe care șeful statului le-a ignorat și chiar le-a contrazis.
„Evident, invectiva nu îi era adresată omului Nicușor Dan. Până în 8 aprilie – momentul semnării actului infam pe care invectivele mele îl vizau direct, dar și al justificării alegerii doamnei Chiriac pentru funcția de procuror general, în ciuda evidențelor că, din greșeală sau cu intenție, nu știm, a protejat doi violatori de copii de justiție, până când colegii mei de la «Să fie lumină» și cu mine am forțat, prin jurnalismul nostru, dreptatea, chiar și tardivă, pentru victimele acestor agresori, azi la pușcărie amândoi, cu pedepse grele – toată conduita mea la adresa persoanei (ba chiar și funcționarului de până atunci) Nicușor Dan stă mărturie.”
— Ovidiu Vanghele
Deși a remarcat că președintele a părut să înțeleagă contextul criticii sale, dar a ales să o ia personal, Vanghele a reiterat că își menține integral evaluarea severă asupra numirii procurorului general: „Dincolo de nivelul personal, rămâne cum am stabilit: măsura (decretul de numire) și justificarea lui rămân niște lucruri profund ticăloase, murdare, contestabile chiar și cu aceste cuvinte dure, ofensatoare, pentru unii poate violente”.
Jurnalistul a subliniat că ambii agresori sexuali au fost condamnați definitiv la ani grei de închisoare pe baza probelor pe care procurorul Chiriac le-ar fi văzut, dar ignorat: „Oamenii aceia doi sunt acum la pușcărie pentru ani buni, pentru fapte demonstrate în justiție pe baza probelor văzute, dar ignorate de procurorul Chiriac. Iar «alternative facts» nu există, realitatea asta este. Ăsta e adevărul. Și pentru adevărul ăsta mă voi bate până crăp”.
Explicația președintelui privind votul Cristinei Chiriac în CSM
Controversa a readus în discuție și o întrebare pe care Ovidiu Vanghele i-o adresase anterior lui Nicușor Dan la Cotroceni, fără a primi atunci un răspuns. Subiectul a fost preluat de un alt reporter, care i-a cerut președintelui să clarifice votul dat de procurorul general Cristina Chiriac în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), împotriva sesizării Inspecției Judiciare pentru cercetarea unei presupuse ingerințe care i-ar fi fost imputată chiar ei.
Nicușor Dan a negat existența unui conflict de interese, arătând că magistratul a acționat în baza atribuțiilor prevăzute de legislația specifică funcționării CSM.
„A fost o exercitare a unei competențe stabilite printr-o lege specială, legea de funcționare a CSM, cred că se numește Legea privind organizarea sistemului judiciar, așa cum alți membri ai CSM au votat ani la rând în situații similare. Este vorba despre o lege specială, care reglementează o situație foarte restrânsă, aplicabilă unui număr foarte mic de persoane”
— Nicușor Dan
Astfel, șeful statului a insistat că participarea Cristinei Chiriac la acel vot se înscrie într-o practică anterioară a membrilor Consiliului, reglementată de o normă aplicabilă unui cerc restrâns de persoane.
Explorează subiectele:
