Nicușor Dan, la CNN: Donald Trump are dreptate în privința apărării Europei
Repartizarea cheltuielilor militare în cadrul Alianței Nord-Atlantice a generat un dezechilibru istoric pe care statele europene sunt chemate acum să îl remedieze. În cadrul intervenției sale de la CNN, președintele Nicușor Dan a afirmat că administrația republicană are argumente solide atunci când cere partenerilor transatlantici să preia o pondere mai mare din costurile propriei securități.
Nicușor Dan, președintele României Foto: Mediafax
„Pentru o perioadă lungă, Statele Unite au apărat sau au contribuit la apărarea Europei. Iar din punct de vedere economic, această contribuție nu a fost proporțională. Și aici președintele Trump are dreptate. Trebuie să reechilibrăm această contribuție”, a explicat liderul de la Cotroceni. În opinia sa, Europa a conștientizat noua realitate geopolitică marcată de războiul declanșat de Moscova, iar creșterea bugetelor de apărare reflectă această adaptare.
„Mă bucur că liderii și politicienii importanți din Europa înțeleg această amenințare. Au crescut cheltuielile pentru apărare, au început să coopereze mai mult și înțeleg că trebuie să reechilibrăm efortul cu Statele Unite. Cred că descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”, a completat Nicușor Dan.
Dislocarea forțelor americane și importanța Bazinului Pontic
În privința militarilor americani trimiși în România, șeful statului a punctat că efectivele curente numără în jur de 1.500 de oameni. O grupare de circa 500 de soldați, integrată într-un contingent rotațional comun pentru România, Bulgaria și Ungaria, a părăsit regiunea. În acest context, autoritățile române pledează pentru o distribuire judicioasă a trupelor pe continent: „Având o relație militară și diplomatică bună cu Statele Unite, cred că ar fi un semnal bun să existe o redistribuire proporțională a trupelor americane în interiorul Europei”, conform relatării Mediafax .
Efectivele din țară au cunoscut fluctuații semnificative. În luna septembrie, Reuters menționa plecarea a aproximativ jumătate din cei circa 2.000 de soldați staționați inițial, ca efect al reorganizării strategice a Pentagonului. Totuși, în lunile de primăvară și vară din 2026, facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii au primit temporar câteva sute de militari suplimentari. Președintele a insistat că menținerea forțelor în spațiul pontic și mediteranean aduce „un beneficiu pentru Statele Unite”, Washingtonul continuând de altfel proiectele de investiții în infrastructura bazei de la Kogălniceanu.
Poate ajunge Rusia la o confruntare deschisă cu NATO?
Chestionat asupra posibilității unei agresiuni directe a Rusiei asupra unui aliat nord-atlantic, președintele român a menționat că probabilitatea pe termen scurt rămâne scăzută, fără însă a exclude un asemenea deznodământ: „Cred că nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiți”.
Nicușor Dan a îndemnat la prudență, reamintind cât de neașteptată a părut agresiunea asupra Kievului înainte de 2022: „Nimeni nu credea, dacă întrebai în 2020 sau 2021, că Rusia va ataca Ucraina și va încerca să cucerească Kievul”.
Distincția între atacul militar și tacticile hibride
În timp ce riscul unei invazii directe este evaluat drept redus pe moment, agresiunile neconvenționale sunt deja în plină desfășurare. Președintele apreciază că pătrunderile dronelor rusești în perimetrele țărilor membre NATO nu sunt în mod obligatoriu deliberate, spre deosebire de dezinformare și sabotajele la infrastructura energetică, maritimă sau terestră.
„În cazul dronelor, aș spune că nu sunt intenționate. Dar în ceea ce privește dezinformarea, atacurile hibride, atacurile asupra infrastructurii critice, submarine sau terestre, sabotajele, cred că încearcă să facă două lucruri: în primul rând, să submineze încrederea oamenilor, a cetățenilor, în autorități. Și să submineze sprijinul țărilor europene pentru Ucraina”, a detaliat președintele.
România a resimțit nemijlocit consecințele acestor acțiuni. Pe 29 mai 2026, un bloc din municipiul Galați a fost lovit de o dronă de producție rusească, rănind doi locuitori. Incidentul a stârnit reacția fermă a NATO, care a reamintit angajamentul de protejare a spațiului aliat. Pe fondul loviturilor rusești asupra instalațiilor portuare ucrainene de la Dunăre, datele MApN au indicat o multiplicare accentuată a incidentelor aeriene de acest tip pe parcursul anului 2026.
Referitor la capacitatea de ripostă, președintele a admis limitele existente: „Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî. Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri”.
Criza producției militare și perspectivele păcii
Întrebat dacă Moscova dă semne reale de deschidere pentru încheierea ostilităților, șeful statului a oferit un răspuns tranșant: „În acest moment, nu.” În opinia sa, presiunea sancțiunilor și sprijinul militar pentru Ucraina rămân esențiale: „Cred că economia rusă suferă și acesta este un motiv bun pentru ca Rusia să ajungă, la un moment dat, la negocieri. Nu văd acel moment acum, dar sper să vină destul de curând”.
Declarațiile survin pe fondul încercărilor diplomatice ale Casei Albe de a debloca impasul. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner s-au deplasat la Moscova și la Kiev la începutul lui septembrie, Kremlinul deschizând calea unor contacte tripartite fără a se concretiza un rezultat notabil. De asemenea, pe 22 septembrie, în marja Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski și Donald Trump au explorat posibilitatea stopării atacurilor asupra sistemelor energetice, însă acțiunile ofensive au continuat pe front.
Dincolo de considerentele politice, Ucraina și statele occidentale se lovesc de ritmul lent al industriei militare: „Nu este o problemă a voinței, este o problemă de producție. Cu toții nu am fost pregătiți pentru asta”, a subliniat Nicușor Dan cu privire la stocul critic de interceptoare antiaeriene.
Președintele a reiterat datoria de solidaritate față de statul vecin: „Ucraina este un stat independent care a fost atacat și trebuie să o sprijinim”. România continuă să asigure asistență pentru refugiați și să sprijine rutele alternative pentru tranzitul cerealelor, coridor a cărui greutate a sporit mai ales după ce raidurile din august asupra portului ucrainean Ismail au tensionat suplimentar traficul comercial la gurile Dunării.
Explorează subiectele:
