O nouă intoxicare:Iohannis, preşedinte ilegal/Quintus: E o mizerie! Alegere mai statutară ca a lui Iohannis nu există
O nouă intoxicare a fost lansată marţi pe piaţă de presa pontistă şi pesedistă, cu B1 în frunte. S-a făcut breaking-news la RTV, B1, A3, dar şi la site-urile de casă ale PSD, dcnews, sursazilei, stiripesurse, etc. Intoxicarea susţine că Iohannis a fost ales ilegal în funcţia de preşedinte al PNL. Asta nu are însă nici o legătură cu statutul de candidat al ACL. Mai mult decât atât, aşa-zisa hotărâre a Tribunalului Bucureşti nu este definitivă. Însă informaţia este prezentată ca o mare bombă pentru Iohannis.
PNL va face recurs
Secretarul general al PNL, Marian Petrache, a declarat pentru comisarul.ro că PNL va formula contestaţie împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti de a declara ca invalide modificările la Statutul PNL în baza cărora Klaus Iohannis a fost ales preşedinte al partidului.
“Vom face contestaţie clar! Vrem să vedem de ce s-a ajuns totuşi la această soluţie şi apoi o vom contesta”, a declarat secretarul general al PNL.
Quintus: E o mizerie! Alegere mai statutară ca a lui Iohannis nu există
Presedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, a declarat ca in opinia sa alegerea lui Klaus Iohannis este una statutara si ca decizia Tribunalului Bucuresti este discutabila.
“Instanta sa isi vada de treburile ei si sa nu bage in treburile de partid. Noi ne stim regulile si alegere mai statutara ca a lui Iohannis nu exista. Nu cunosc exact detaliile, dar instantele sa isi vada de treaba lor pentru ca au destula. Daca nici noi nu ne cunostem regulamentele interne, si le cunoastem foarte bine, nu poate sa vina o instanta sa ne invete regulamentul si Statutul.“, a declarat Mircea Ionescu Quintus.
“Si aceasta chestiune face parte din acest arsenal de mizerii care sunt aruncate impotriva lui Klaus Iohannis. Am foarte mare incredere in Klaus Iohannis, sunt extrem de optimist si cred ca ceea ce face face bine.“, a mai spus seniorul liberal.
Decizia instanţei
"Instanţa a luat act de alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al PNL, precum şi a conducerii partidului, acesta fiind capătul de cerere admis de instanţă. Celălalt capăt de cerere privind statutul a avut anumite probleme în ceea ce priveşte unele prevederi modificate la Congresul PNL", a declarat Petrache.
Cererea de înregistrare a modificărilor aduse Statutului PNL a fost depusă la Tribunalul Bucureşti în 8 iulie, iar judecarea a început în 7 august, când instanţa a constatat că a fost formulată o cerere de intervenţie în interes propriu de către Dănuţ Bădău, primarul oraşului Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, care a solicitat anularea Congresului PNL din 28 iunie şi a tuturor actelor emise în legătură cu acesta.
La următorul termen, din 5 septembrie, instanţa a dispus disjungerea cererii de intervenţie formulată de Bădău în contradictoriu cu Partidul Naţional Liberal şi a dispus formarea unui nou dosar şi înaintarea către Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, pentru a fi discutată solicitarea de anulare a deciziilor de la Congresul PNL din 28 iunie.
În ce priveşte cererea PNL de înregistrare a modificărilor aduse Statutului PNL, instanţa s-a pronunţat luni 8 septembrie.
La Congresul din iunie al PNL a fost adoptată noua formă a Statutului partidului, prin care a fost eliminată apartenenţa PNL la ALDE, a crescut numărul membrilor Biroului Politic şi au fost instituite mecanisme de control în cazul miniştrilor şi demnitarilor susţinuţi de partid.
Două dintre aspectele din noul statut se refereau la aderarea la PPE şi la derogarea cu privire la perioada în care un membru trebuie să stea într-un partid pentru a putea să candideze la preşedinţia PNL.
Potrivit Legii partidele politice, în situaţia organizării unor congrese care modifică statutul sau conducerea respectivelor partide, modificările sunt notificate Tribunalului Bucureşti în vederea înregistrării acestora în Registrul Partidelor Politice.
Notificările sunt luate în discuţie de Tribunal, care verifică respectarea legislaţiei în vigoare a prevederilor statutului şi a normelor constituţionale care privesc activitatea formaţiunilor politice.
Potrivit Legii partidelor politice, în situaţia în care Tribunalul respinge notificările formaţiunilor politice, statutul acestora şi conducerea revin la forma iniţială.
