O telegondolă de milioane de euro zace de 12 ani într-un grajd din Argeș
Un proiect ambițios care trebuia să ofere județului Argeș prima sa pârtie de schi s-a transformat într-un monument al risipei și incompetenței administrative. După ce au pierdut finanțarea europeană și s-au înglodat în datorii bancare pe care le achită și astăzi, autoritățile locale privesc neputincioase cum o instalație modernă de transport pe cablu ruginește de 12 ani în curtea unui grajd de animale, în timp ce relansarea investiției este blocată de o dispută privind habitatul unui pește preistoric.
De mai bine de un deceniu, echipamentele unei instalații noi de telegondolă și telescaun sunt abandonate în curtea unei foste brutării, spațiu folosit în prezent drept grajd pentru animale. Înghițite aproape complet de vegetație, piesele se degradează de la un an la altul, iar componentele nemetalice au devenit deja nefuncționale. Pentru a le feri de ploi și ninsori, cei responsabili de paza lor au improvizat o protecție din câteva bucăți de tablă așezate deasupra, în timp ce motorul care trebuia să acționeze cablul de translație și piesele conexe au fost doar înfoliate pentru a trece peste iarnă.
Președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (A.D.I.) Molivișu, Gabriel Dică, explică faptul că este vorba despre o instalație mixtă de transport pe cablu, având aceeași configurație de telecabină ca cea din stațiunea Mamaia. La fața locului, însă, telescaunele abia se mai zăresc din iarba înaltă în care au fost lăsate.
Cum s-a ajuns la pierderea banilor europeni și la datorii uriașe
Povestea acestui eșec administrativ a început în anul 2009, când comunele Arefu, Cicănești și Brăduleț au pus bazele A.D.I. Molivișu, structură în care a fost cooptat ulterior și Consiliul Județean Argeș. Obiectivul asociației era amenajarea primei pârtii de schi din județ, o investiție evaluată la peste 73 de milioane de lei. Planul financiar prevedea ca jumătate din sumă să provină din fonduri europene, iar restul să fie acoperit de autoritățile locale. Cum primăriile nu dispuneau de acești bani, cele trei comune au făcut credite bancare de aproape 20 de milioane de lei, sumă utilizată pentru achiziționarea instalațiilor de telegondolă și telescaun.
Șantierul a fost deschis în 2012, cu termen de finalizare în 2015, dar întregul proiect s-a prăbușit. Din cauza faptului că o porțiune de teren nu a fost scoasă la timp din fondul forestier, a unui constructor care mai mult a stagnat decât a muncit și a incapacității primăriilor de a mai susține plățile, termenul-limită a fost depășit. În consecință, finanțarea europeană a fost pierdută, iar lucrările s-au blocat complet. Astăzi, pe teren nu au mai rămas decât un versant defrișat, câteva basculante de pietriș răsturnate pe un drum forestier, echipamentele abandonate în curtea fostei brutării și ratele bancare pe care primăriile continuă să le plătească.
Actualii edili dau vina pe modul în care a fost administrat proiectul la început. Ion Ionescu, primarul din Cicănești, a rezumat situația astfel: „Am avut la conducerea respectivă niște oameni care au fost incompetenți sau..., incompetenți că nu îi suspectez de altceva, care nu au dus la capăt proiectul, nu au gestionat bine și a trecut termenul de lucru și ne-am împotmolit”.
Unul dintre cei vizați de aceste critici este Pavel Bîrlă, fostul președinte al A.D.I. Molivișu, responsabil de implementarea investiției. Contactat pentru a oferi explicații, acesta a evitat o întâlnire motivând că nu se află în localitate, dar a respins orice culpă. El a susținut că s-a implicat și că autoritățile puteau renunța demult la serviciile sale dacă îl considerau vinovat, adăugând că nu are absolut nimic să-și reproșeze, în afară de faptul că și-a distrus sănătatea luptându-se pentru proiect timp de șapte ani, din 2009 până în 2016.
Blocajul de la Ministerul Mediului și controversa aspretelui
Ulterior, după schimbarea conducerii A.D.I. Molivișu, autoritățile locale au încercat să readucă proiectul la viață, dar s-au lovit de un nou obstacol major. În urma unei directive europene care a impus României cartografierea digitală a tuturor ariilor protejate, edilii au descoperit în 2019 că pârtia lor de schi se suprapune parțial peste aria protejată Valea Vâslanului, habitatul aspretelui – o specie de pește unică în lume, aflată pe cale de dispariție. Deși această suprapunere nu exista la demararea lucrărilor în 2012, proiectul a rămas blocat la Ministerul Mediului.
Reprezentanții locali susțin că situația a fost generată de o simplă eroare de sistem. Președintele A.D.I. Molivișu, Gabriel Dică, a explicat problema limitelor teritoriale: „Nu știu cum s-a mutat, dar în Hotărârile care s-au dat la înființarea rezervației spune foarte clar că merge pe conturul lizierei ocolului silvic, trebuiau păstrate acele linii, din păcate nu s-au păstrat”.
La rândul său, primarul comunei Arefu, Gheorghe Stoian, s-a arătat revoltat de această restricție: „Nu înțeleg pentru ce protejezi aspretele la 1.625 de metri înălțime, acolo urcă aspretele? Nu știu, mi se pare aiurea”.
De mai mulți ani, edilii fac demersuri pe lângă miniștrii și funcționarii de la Mediu pentru a modifica ușor limita ariei protejate, astfel încât cele aproximativ opt hectare din vârful muntelui să nu se mai suprapună cu domeniul schiabil. Primarul din Cicănești, Ion Ionescu, afirmă că la întâlnirile oficiale primea mereu asigurări că problema se va rezolva în două-trei săptămâni, însă totul a rămas la stadiul de promisiuni. „Eu vă spun, le e frică unii de alții, le e frică să semneze, interpretează de așa natură ca să nu facem nimic”, a adăugat Ion Ionescu, în timp ce edilul Gheorghe Stoian a completat: „Mediul ăsta încurcă, parcă e stat în stat, asta e părerea mea poate să zică cine ce o vrea”.
Explicațiile foștilor miniștri
Întrebat dacă suprapunerea a fost rezultatul unei erori de sistem, fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a nuanțat situația, subliniind că o simplă eroare materială ar fi fost deja corectată, dar a recunoscut că în interiorul aparatului de stat persistă opinii divergente privind limitele trasate prin acel proiect. Totodată, el a explicat de ce solicitarea primarilor nu poate fi rezolvată printr-o simplă semnătură ministerială:
„O astfel de modificare nu se poate face decât prin lege sau prin Ordonanță de Urgență, și așa, dacă întrebi primarul de comună va spune că, cu un ordin de ministru te apuci și modifici parcul național Piatra Craiului, dar nu e așa, și e bine că nu e așa.” - Mircea Fechet, fost ministru al Mediului
Pe de altă parte, fostul ministru al Mediului, Diana Buzoianu, a evitat să ofere lămuriri despre blocajul de la Arefu. După ce nu a răspuns apelurilor și mesajelor transmise de jurnaliști, aceasta a fost abordată direct pe holurile Parlamentului în ultima sa zi de mandat, chiar înainte de votul pentru noul Guvern. Deși i s-a cerut un punct de vedere pe loc, Diana Buzoianu a refuzat dialogul, solicitând în mod bizar să i se mai trimită un cuvânt pe WhatsApp pentru a verifica întrebarea și promițând că va reveni imediat cu un răspuns – lucru care nu s-a mai întâmplat, completând astfel tabloul nepăsării și al birocrației excesive care au îngropat proiectul din Argeș.
Explorează subiectele:
