Oana Gheorghiu își apără numirea la Sănătate după acuzațiile dure din PSD
Decizia premierului desemnat Siegfried Mureșan de a o propune pe Oana Gheorghiu în fruntea Ministerului Sănătății a declanșat un schimb tăios de replici pe scena politică. Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a reacționat prompt, chestionând integritatea discursului public promovat de Gheorghiu de-a lungul anilor de activism civic în raport cu noile sale angajamente guvernamentale.
Foto: FB Oana Gheorghiu
PSD acuză omisiuni majore în noul program guvernamental
Sub titlul „INTERESUL POARTĂ FESUL? OANA GHEORGHIU – PREȘEDINTE DE ONG vs. VICEPREMIER ȘI MINISTRU AL SĂNĂTĂȚII PROPUS”, Alexandru Rogobete a publicat o analiză comparativă detaliată. Social-democratul a scos în evidență discrepanțele dintre prioritățile cerute în trecut de activistă și prevederile asumate acum în documentul oficial de guvernare.
Fostul ministru a ridicat semne de întrebare legate de cercetarea medicală, amintind că Gheorghiu declara anterior că România suferă enorm la acest capitol și că nu se poate face medicină performantă fără studii de specialitate. Rogobete subliniază că strategia pentru cercetare și studii clinice lipsește din noul plan, iar accentul la capitolul medicamente se limitează la negocieri, achiziții, generice și biosimilare, fără măsuri rapide pentru inovație.
De asemenea, Rogobete a reclamat lipsa unei strategii reale pentru retenția cadrelor medicale și acoperirea zonelor critice precum ATI, UPU, chirurgie sau neonatologie. Acesta a pus în contrast declarațiile vechi ale Oanei Gheorghiu privind propriul salariu de la ONG — care îi asigura confortul de a munci până la 14 ore pe zi inclusiv în weekend — cu absența oricăror măsuri din program pentru plata corectă a gărzilor sau securizarea veniturilor medicilor din sistemul de stat.
„Doamnă Oana Gheorghiu, unde sunt oamenii, cercetarea, studiile clinice, gărzile şi accesul rapid la inovaţie? Ce s-a schimbat: sistemul de sănătate sau poziţia din care îl priviţi? Unde este, în Programul de Guvernare, Oana Gheorghiu din societatea civilă?”, a scris Alexandru Rogobete pe rețelele sociale.
Replica Oanei Gheorghiu: „Viața mea era mult mai liniștită înainte”
În replică, Oana Gheorghiu a detaliat argumentele care au stat la baza acceptării nominalizării. Vicepremierul interimar a arătat că nu rapoartele sau documentele de strategie i-au format viziunea, ci experiența nemijlocită alături de pacienți și personalul sanitar.
„Cele mai importante lecţii despre sistemul de sănătate din România nu le-am învăţat din studii, rapoarte sau din programe de guvernare. Le-am învăţat pe holurile spitalelor. Le-am învăţat de la mamele care dormeau lângă patul copilului lor, ghemuite pe un scaun, căutând cu disperare soluţii şi rugându-se pentru un miracol. Le-am învăţat de la medicii care rămâneau mult după încheierea programului şi de la asistentele care ţineau în picioare o secţie întreagă, cu doar jumătate din personalul necesar”, a explicat Gheorghiu.
Pentru a-și susține competența în gestionarea provocărilor din sănătate, Gheorghiu a amintit realizările din cei 15 ani de activitate în sectorul nonguvernamental:
„În cei 15 ani dedicați societății civile, am fost implicată, alături de colegele mele, în peste 30 de proiecte de construire, renovare și dotare a spitalelor publice. Împreună cu peste 350.000 de oameni și 8.000 de companii care au donat, am construit un spital de 12.000 de metri pătrați, în care peste 3.500 de copii au fost tratați încă din primul an.” — Oana Gheorghiu
Ea a menționat, de asemenea, triplarea capacității naționale de transplant prin amenajarea de camere sterile, reconstrucția unor secții de oncologie pediatrică și ridicarea de spitale modulare pentru terapie intensivă în timpul pandemiei.
„Acesta este contextul în care am acceptat propunerea de a face parte din cabinetul condus de Siegfried Muresan. Nu pentru o funcție vremelnică și nici din ambiție personală. Viața mea era, de altfel, mult mai liniștită înainte să intru în politică. Am acceptat pentru că știu că nu există miracolele și, într-o țară normală la cap, viața unui copil, a unui părinte ori a unui bunic nu trebuie să depindă de un miracol.” — Oana Gheorghiu
Gheorghiu a conchis că redresarea domeniului medical impune plasarea pacientului în centrul fiecărei măsuri administrative, adăugând că modernizarea spitalelor nu mai suportă amânare: „Indiferent de deznodământul zilelor următoare, sănătatea României nu mai poate aştepta miracole. Este timpul să le facem să se întâmple.”
Explorează subiectele:
