Oligarhii Rusiei își văd imperiile destrămate. Cum confiscă Kremlinul averi de miliarde sub pretextul luptei anticorupție

În Rusia lui Vladimir Putin, nici măcar miliardarii care au prosperat sub umbrela puterii nu mai sunt în siguranță. O serie de confiscări spectaculoase de active, justificate oficial prin campania anticorupție a statului, redesenează harta marilor averi și transmit un mesaj clar elitelor economice: loialitatea nu garantează protecție.

Ultimul exemplu este cel al lui Vadim Moșkovici, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din sectorul agricol rus. Povestea sa pare desprinsă din manualul capitalismului sălbatic al anilor '90. După prăbușirea Uniunii Sovietice, a trecut prin mai multe afaceri, de la distribuția de vodcă la tranzacții imobiliare, înainte de a construi Ros Agro, compania care l-a transformat într-unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia.

În luna mai, însă, tot ceea ce construise timp de decenii s-a prăbușit. Un tribunal din Moscova a dispus confiscarea participației de 49% deținute de familia sa în companie. Procurorii susțin că, în perioada în care a fost senator în camera superioară a Parlamentului rus, între 2006 și 2014, acesta ar fi încălcat interdicția de a combina funcția publică cu activitățile de afaceri și și-ar fi folosit influența politică pentru a obține beneficii ilegale, scrie Bloomberg.

O nouă armă a Kremlinului

Cazul Moșkovici nu este singular. Din ce în ce mai mulți magnați ruși se confruntă cu investigații și confiscări de active, acuzațiile variind de la corupție și fraudă până la presupuse legături cu entități considerate ostile statului rus.

Potrivit firmei de avocatură Nektorov, Saveliev & Partners din Moscova, în 2025 autoritățile au confiscat active în valoare de aproximativ 1.100 de miliarde de ruble, echivalentul a aproape 19 miliarde de dolari singaporezi. Suma este de opt ori mai mare decât cea înregistrată în anul precedent și reprezintă aproape o treime din totalul bunurilor preluate de stat.

În numeroase cazuri, cei vizați au ocupat funcții politice la nivel federal sau regional, iar procurorii susțin că și-au folosit mandatele pentru a favoriza afacerile proprii.

„Procesele anticorupție nu mai sunt doar un instrument de combatere a corupției. Ele au devenit un mecanism de redistribuire a activelor în favoarea statului”, explică Ilia Șumanov, partener al companiei de investigații corporative TriTrace Investigations.

La doar câteva zile după decizia instanței, activele agricole ale lui Moșkovici au fost transferate către o structură afiliată băncii agricole de stat Rosselhozbank.

O decizie care a schimbat regulile jocului

Valul confiscărilor s-a accelerat după o hotărâre pronunțată de Curtea Constituțională a Rusiei în 2024.

Instanța a decis că termenul general de prescripție de zece ani nu se aplică bunurilor funcționarilor considerați corupți. Practic, autoritățile pot redeschide dosare și pot urmări active dobândite cu mulți ani în urmă.

Pentru numeroși oameni de afaceri care au avut, la un moment dat, funcții politice, această interpretare juridică reprezintă un motiv de îngrijorare.

Sistemul construit de Vladimir Putin s-a bazat ani la rând pe o relație de interdependență între Kremlin și marii antreprenori. Oligarhii primeau acces la influență și oportunități economice, iar în schimb susțineau stabilitatea regimului și implementarea politicilor acestuia în regiuni.

Printre exemplele cele mai cunoscute se numără Roman Abramovici, fost guvernator al regiunii Ciukotka, Andrei Guriev, apropiat de industria îngrășămintelor, sau Suleiman Kerimov, care ocupă și astăzi un loc în Consiliul Federației.

Niciunul dintre aceștia nu este cercetat în prezent, însă cazul Moșkovici demonstrează că statutul de membru al elitei nu oferă garanții permanente.

Nici apropiații puterii nu sunt feriți

Moșkovici nu era considerat un apropiat al cercului restrâns din jurul lui Putin, însă participase de-a lungul anilor la mai multe întâlniri cu liderul de la Kremlin. Una dintre cele mai cunoscute a avut loc pe 24 februarie 2022, chiar în ziua declanșării invaziei la scară largă a Ucrainei.

Flota fantomă a Rusiei, ajutată din umbră de asigurători din Uniunea Europeană. Rețeaua financiară prin care Moscova fentează sancțiunile

Ulterior, majoritatea oamenilor de afaceri prezenți la acea reuniune au fost sancționați de statele occidentale.

În martie 2025, Moșkovici a fost arestat într-un dosar separat de fraudă și se află încă în detenție. Noul dosar de corupție a fost deschis în 2026, iar omul de afaceri respinge toate acuzațiile.

Potrivit unor surse apropiate situației, persoane influente au încercat să obțină intervenția lui Putin în favoarea sa. Președintele rus ar fi refuzat însă să se implice.

Imperii economice destrămate

Un alt nume important afectat de campania statului este Konstantin Strukov, un magnat al aurului și agriculturii.

În vârstă de 67 de ani, Strukov era perceput drept unul dintre oamenii de afaceri cei mai loiali autorităților. Membru al partidului Rusia Unită, acesta a activat peste două decenii în parlamentul regional din Celiabinsk.

În 2021 a primit chiar una dintre cele mai importante distincții de stat acordate de Vladimir Putin pentru contribuția sa la economia Rusiei.

Cu toate acestea, în 2025 și-a pierdut controlul asupra unui vast imperiu economic, după ce autoritățile au invocat suspiciuni de corupție.

„Kremlinul menține coeziunea sistemului printr-o combinație de recompense și sancțiuni”, explică Maria Snegovaia, expertă în spațiul eurasiatic la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.

Potrivit acesteia, faptul că inclusiv foști oficiali loiali pot deveni ținte ale autorităților transmite un mesaj clar: apartenența la elită este condiționată și reversibilă.

Frica de confiscare se extinde

Rusia ocupă unul dintre ultimele locuri în clasamentele internaționale privind percepția corupției. În 2025, țara s-a clasat pe poziția 157 din 182 de state analizate de Transparency International.

După invazia Ucrainei, temerile mediului de afaceri privind eventuale confiscări au crescut semnificativ. În ultimii ani, miliardarii ruși au făcut presiuni asupra autorităților pentru a stabili un termen-limită clar privind reanalizarea privatizărilor realizate în anii '90 și la începutul anilor 2000.

În luna mai, Duma de Stat a adoptat o lege care introduce un termen de prescripție de zece ani pentru asemenea cazuri.

Există însă o excepție importantă: procesele de corupție care îi vizează pe actualii sau foștii funcționari publici. Pentru aceștia, riscul confiscării rămâne permanent.

Unii dintre cei mai bogați ruși încearcă deja să se protejeze. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, senatorul și miliardarul Suleiman Kerimov s-ar fi oferit să contribuie cu 100 de miliarde de ruble la bugetul de stat în cadrul unei întâlniri private cu Putin și reprezentanți ai marilor afaceri.

„Acum este războiul Europei”. De ce simpla supraviețuire a Ucrainei nu mai poate fi singurul obiectiv strategic al Occidentului

Statul confiscă, dar nu găsește cumpărători

Paradoxal, după ce preia activele, statul rus întâmpină dificultăți în valorificarea lor.

Licitațiile organizate pentru vânzarea participațiilor confiscate se lovesc frecvent de lipsa investitorilor interesați.

În luna mai, două încercări de a vinde aproximativ 67% din compania minieră Iujuralzoloto, controlată anterior de Strukov, au eșuat. Nici măcar reducerea progresivă a prețului prin sistemul de licitație olandeză nu a atras ofertanți.

O situație similară s-a înregistrat și în cazul aeroportului Domodedovo din Moscova, care a fost vândut în cele din urmă la aproximativ jumătate din prețul solicitat inițial.

Pe măsură ce campania de confiscări continuă, mulți dintre cei mai bogați oameni ai Rusiei privesc cu neliniște spre Kremlin, întrebându-se dacă afacerile lor vor fi următoarele pe lista statului.

În Rusia anului 2026, averea nu mai este doar o sursă de influență. Poate deveni, oricând, o vulnerabilitate.