„Operația a reușit, pacientul este aproape mort”/Rareș Bogdan acuză deciziile economice ale lui Ilie Bolojan
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a publicat pe Facebook o analiză critică detaliată a deciziilor economice pe care le atribuie lui Ilie Bolojan, susținând că acestea au avut un impact devastator asupra economiei României. Pe lângă identificarea problemelor, Bogdan propune și o serie de soluții alternative.
Într-o declarație incisivă, Rareș Bogdan afirmă că reducerea deficitului bugetar, deși arată bine pe hârtie pentru Bruxelles, reprezintă de fapt un „artificiu contabil” și un „act de magie” ce sacrifică viitorul economic al țării. El compară situația cu un manager de spital care raportează reducerea cheltuielilor prin metode drastice, precum tăierea curentului sau neplata medicamentelor, întrebând retoric: „Dacă scazi deficitul prin sacrificarea viitorului economic nu se numește păcăleală? [...] 100.000 de firme autohtone lăsate fără oxigen cum arată?” Europarlamentarul subliniază că „să scazi deficitul prin creșteri de taxe poate orice profesor de muzică,” punând sub semnul întrebării motivele pentru „atâta lăudăroșenie”.
Bogdan detaliază cinci decizii economice pe care le consideră profund greșite și care, în opinia sa, au adâncit deficitul bugetar în loc să îl rezolve sustenabil. Prima măsură criticată este înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public. Aceasta, spune el, a dus la o scădere a consumului și a afectat direct întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din comerț și servicii, rezultând într-o diminuare a încasărilor din TVA și accize. Soluția propusă de Rareș Bogdan ar fi fost combaterea eficientă a evaziunii fiscale și accelerarea procesului de digitalizare a ANAF.
O a doua decizie vizată este reducerea drastică a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi și eliminarea facilităților fiscale. Rareș Bogdan susține că aceste modificări au forțat închiderea sau intrarea în insolvență a aproximativ 100.000 de firme. El argumentează că astfel de schimbări fiscale ar fi trebuit implementate treptat, oferind mediului de afaceri un interval de timp rezonabil pentru adaptare.
A treia critică se referă la practica statului de a-și reduce artificial deficitul prin întârzierea plăților către propriii furnizori. Această abordare, conform europarlamentarului, transferă povara financiară către firmele private. Ca alternativă, el propune implementarea unui sistem automat de compensare a datoriilor reciproce dintre stat și companii.
În al patrulea rând, Rareș Bogdan semnalează o tendință de favorizare a marilor proiecte de infrastructură în defavoarea capitalului autohton. El sugerează că licitațiile ar fi trebuit fragmentate în loturi mai mici, permițând astfel unui număr mai mare de firme românești să participe și să beneficieze.
Ultima decizie contestată este majorarea taxelor locale pentru clădirile nerezidențiale și terenurile economice. Potrivit lui Rareș Bogdan, această măsură a dus la o creștere a costurilor de funcționare pentru IMM-uri. În loc de aceasta, el consideră că autoritățile ar fi trebuit să stimuleze investițiile prin acordarea de facilități fiscale și scutiri temporare pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Postarea integrală:
Explorează subiectele:
