Paradoxul primului loc de muncă: Tinerii români, descurajați de cerințe absurde
Un studiu arată provocările tinerilor pe piața muncii Foto: Unsplash
Ioana Petrea, expertă în resurse umane, a abordat recent provocările cu care se confruntă tinerii la primul contact cu piața muncii. Într-o analiză bazată pe datele unui studiu recent, ea subliniază că solicitarea de experiență pentru pozițiile de debut reprezintă un paradox frecvent, deoarece angajatorii așteaptă experiență de la candidații fără istoric profesional.
Petrea confirmă amploarea acestui fenomen, descriindu-l ca pe un paradox dificil de depășit: „I se cere experiență pentru a obține primul loc de muncă, dar fără primul loc de muncă este foarte dificil să obțină experiența.”
De multe ori, anunțurile de angajare pentru poziții entry-level sunt formulate cu cerințe specifice unui candidat ideal, nu cu cele necesare unui junior. Aceasta duce la apariția unor posturi declarate ca fiind de debut, dar care solicită 1-2 ani de experiență, cunoștințe multiple de software, limbi străine și un nivel de autonomie neobișnuit pentru un începător. Experta subliniază importanța distincției între experiența profesională formală și experiența relevantă, dobândită prin internship-uri, voluntariat, proiecte personale sau activități extracurriculare, care pot dezvolta competențe utile. Prin urmare, este necesară o mai mare flexibilitate din partea companiilor în definirea cerințelor și o mai bună transpunere a experiențelor non-profesionale în competențe relevante de către tineri.
Salarii insuficiente și compromisuri profesionale
Un alt obstacol major este reprezentat de salariile considerate insuficiente. Potrivit studiului eJobs România, 58,6% dintre tineri consideră că un venit net de aproximativ 4.000 de lei, salariul mediu pentru pozițiile entry-level, nu este suficient pentru a-și acoperi cheltuielile de bază. Ioana Petrea recunoaște validitatea acestui semnal, mai ales în orașele mari unde costul vieții este ridicat. Cu toate acestea, ea menționează că tinerii nu caută întotdeauna exclusiv cel mai mare salariu, ci acordă importanță perspectivei de creștere, mediului de lucru, managerului, flexibilității și posibilității de a învăța.
O perspectivă clară de dezvoltare pe termen mediu poate compensa un salariu inițial mai modest, transformându-l dintr-o fundătură într-o etapă de început.
Studiul eJobs România, desfășurat în iulie-august 2026 pe un eșantion de 1.100 de candidați între 18 și 24 de ani, relevă un pragmatism accentuat în rândul tinerilor. Peste jumătate dintre respondenți (51,2%) sunt dispuși să accepte un loc de muncă fără legătură cu studiile, iar 36,6% ar lucra temporar în alt domeniu, totul pentru a-și asigura un venit. Doar 10,6% dintre tineri preferă să aștepte o poziție în domeniul lor de pregătire. Petrea avertizează că, deși aceste compromisuri sunt înțelese, un job „temporar” poate deveni cu ușurință un blocaj de câțiva ani, dacă nu există un plan clar de revenire la direcția profesională dorită.
„Tinerii nu sunt mai puțin dispuși să muncească”
În ciuda percepției că tinerii ar fi reticenți la muncă, Ioana Petrea respinge această idee. Ea consideră că discrepanța apare din așteptările diferite: angajatorii pun accent pe disponibilitate și loialitate, în timp ce tinerii valorizează sensul, dezvoltarea, echilibrul personal și perspectiva. „Eu nu cred că generația tânără este mai puțin dispusă să muncească. Cred că este mai puțin dispusă să accepte orice condiții doar pentru că «așa se începe»”, afirmă experta, adăugând că implicarea trebuie motivată, nu doar cerută.
O piață a muncii tot mai aglomerată adâncește dificultățile. Numărul aplicărilor pentru pozițiile entry-level a crescut cu 28% în primele opt luni ale anului 2026, comparativ cu 2025, conform datelor eJobs. „Deși joburile entry-level reprezintă în continuare mai mult de jumătate din pozițiile disponibile, competiția a crescut”, a precizat Ana Călugăru, Head of Communications la eJobs România. Aproximativ trei sferturi (75%) dintre respondenți au declarat că le este mai greu să își găsească un loc de muncă față de anul precedent, cerința de experiență fiind principalul obstacol pentru 58,6% dintre aceștia.
În acest context, Ioana Petrea sfătuiește tinerii să personalizeze fiecare aplicație, să transforme CV-ul într-o demonstrație a competențelor (proiecte, internshipuri, voluntariat) și să își construiască un profil LinkedIn profesional. Ea descurajează ferm inventarea experienței, subliniind că este mai valoros să fii un junior autentic decât un „senior” fals.
Pentru a se proteja de anunțurile de angajare false, un fenomen în creștere, experta recomandă prudență la ofertele „prea bune pentru a fi adevărate”, salariile exagerate pentru lipsa de experiență, descrierile vagi sau cererile de plată pentru a obține un loc de muncă. Este esențială verificarea companiei în surse publice, pe site-ul oficial și a profilului recrutorului. De asemenea, candidatul nu ar trebui să divulge date personale sau financiare sensibile prematur și să nu se lase presat de urgența unui proces de recrutare.
O problemă de sistem, nu doar a candidatului
Toate aceste dificultăți – cerințe nerezonabile de experiență, salarii insuficiente, concurență crescută și lipsa feedback-ului din partea angajatorilor – conturează un sistem care riscă să descurajeze activ tinerii. „La un moment dat, problema nu mai este doar a candidatului. Devine o problemă de sistem”, avertizează Petrea, deși nu crede că piața muncii îi respinge pe tineri, ci că încă nu a găsit modalitatea optimă de a-i integra. Ea accentuează importanța feedback-ului, fără de care discuțiile despre employer branding și atragerea talentelor devin irelevante.
Concluzia expertei este clară: recrutarea unui junior trebuie tratată ca o investiție pe termen lung în viitorul companiei. Companiile ar trebui să regândească fundamental așteptările de la un candidat fără experiență și să traseze un drum clar de dezvoltare. „Piața muncii nu are nevoie de tineri perfecți. Are nevoie de contexte în care tinerii să poată deveni foarte buni.”
Explorează subiectele:
