Părinții cer retragerea admiterii separate la liceu: „Un regres educațional”

Federația Națională a Părinților – EDUPART solicită Ministerului Educației să anuleze și să reevalueze proiectul de act normativ privind admiterea în învățământul liceal, aflat în dezbatere publică. Organizația avertizează că inițiativa, care prevede introducerea unui examen separat la nivelul fiecărui liceu, compromite drepturile elevilor și pune sub semnul întrebării integritatea și echitatea Evaluării Naționale, riscând să adâncească inechitățile socio-economice în sistemul preuniversitar.

Într-un comunicat de presă transmis miercuri, 19 august, EDUPART a subliniat că actuala formă a proiectului este în totală contradicție cu principiul interesului superior al beneficiarilor educației. Potrivit federației, o descentralizare a procesului de admitere, lipsită de mecanisme riguroase de control, ar expune absolvenții de gimnaziu unui proces de selecție viciat de riscuri etice considerabile, alimentând inegalitățile și un dublu standard în educație.

Organizația reamintește că decizia din 1999 a Ministerului Educației de a elimina examenul dublu și suplimentar de admitere la liceu a avut la bază argumente psihopedagogice solide. Proba paralelă era considerată o „repetare inutilă a Examenului de Capacitate”, lipsită de relevanță și generatoare de stres emoțional excesiv pentru elevi. În viziunea EDUPART, reintroducerea unui astfel de mecanism reprezintă un regres semnificativ în arhitectura sistemului de tranziție educațională.

elevi si parinti completand fisa de inscriere la liceu

Părinții se opun proiectului pentru crearea unui examen separat de admitere la liceu. FOTO: Arhivă

Deficiențe de integritate și guvernare instituțională

Un alt aspect criticat de părinți este concentrarea excesivă a atribuțiilor decizionale la nivelul liceelor organizatoare, în absența oricărui control extern sau audit psihometric. Conform EDUPART, concursurile proprii riscă să opereze într-un regim de autonomie opacă, deoarece:

  • nu este interzisă participarea în comisii a cadrelor didactice care au relații de rudenie sau afinitate cu candidații;
  • nu este instituită obligativitatea monitorizării audio-video și nici a anonimizării stricte și securizate a lucrărilor scrise înainte de evaluare;
  • evaluarea și soluționarea contestațiilor sunt atribuite acelorași structuri interne, eliminând principiul verificării independente externe exact în momentele cu cea mai mare miză competitivă.

Federația atrage atenția că libertatea arbitrară acordată fiecărui liceu de a stabili ponderea concursului propriu, fără un prag minim obligatoriu pentru examenul național, anulează rolul Evaluării Naționale. Aceasta din urmă este considerată singurul instrument standardizat, securizat și corectat independent la nivel de sistem. Validarea unor probe locale neomogene ar duce la fragmentarea sistemului educațional și ar face imposibilă echivalarea unitară a performanței școlare.

Decuplare de practicile europene și riscuri sociale

EDUPART subliniază că modelul selecției prin examene proprii descentralizate, la nivel de liceu, este prezent în doar patru state membre UE (Ungaria, Cehia, Slovacia și Letonia), conform rețelei europene Eurydice. Majoritatea sistemelor educaționale performante optează pentru tranziția bazată pe portofoliul educațional sau pe evaluări naționale standardizate, iar importul unui model marginal, fără garanțiile instituționale din țările de referință, este lipsit de validare științifică și pedagogică.

Pe lângă aceste aspecte, proiectul ar putea adânci clivajele socio-economice și ar genera riscuri psihosomatice pentru elevi:

  • Asimetria resurselor curriculare: Disciplinele propuse pentru concurs (Informatică/TIC, Fizică, Latină, Educație Socială) înregistrează un deficit cronic de cadre didactice calificate în mediul rural și comunitățile defavorizate, blocând accesul egal al elevilor și stimulând explozia pieței meditațiilor private.
  • Lipsa de predictibilitate: Anunțarea disciplinelor de examen la 1 octombrie încalcă principiul securității juridice și al parcurgerii curriculare graduale pe parcursul celor patru ani de gimnaziu.
  • Supraîncărcare și riscuri climatice: Programarea a două examene cu miză vitală la un interval de doar 48 de ore (Evaluarea Națională pe 7 iulie, concursul propriu pe 9–12 iulie), în perioade de caniculă extremă, contravine normelor de igienă școlară și psihopedagogie, ignorând măsurile de protecție adoptate recent pentru examenul de Bacalaureat.

Pachetul de revendicări al Federației EDUPART

În acest context, Federația Națională a Părinților – EDUPART a formulat un set de revendicări:

A. Revendicări Principale (De fond):

  1. Retragerea imediată a proiectului Metodologiei-cadru privind admiterea în învățământul liceal.
  2. Menținerea Evaluării Naționale standardizate drept unic criteriu echitabil, obiectiv și unitar de selecție și repartizare computerizată.

B. Revendicări Subsidiare (Condiționalități tehnice cumulative, în ipoteza menținerii intenției normative):

  • Garanții de echitate didactică: Condiționarea aplicării noului mecanism de încadrarea cu personal didactic titular la toate disciplinele de concurs în 100% din școlile gimnaziale.
  • Integritate procedurală maximală: Monitorizare audio-video obligatorie în toate sălile de concurs și digitalizarea anonimizării lucrărilor anterior alocării spre evaluare.
  • Mecanisme stricte de integritate: Interzicerea expresă a participării în comisii a cadrelor didactice aflate în relație de rudenie sau afinitate (până la gradul IV inclusiv) cu candidații.
  • Evaluare și contestații externalizate: Asigurarea corectării inițiale și a contestațiilor exclusiv prin comisii din afara unității de învățământ organizatoare (evaluare interjudețeană/digitalizată).
  • Plafonare normativă: Impunerea unei ponderi majoritare obligatorii pentru Evaluarea Națională în calculul mediei de admitere.
  • Audit și control: Instituirea unui mecanism național independent de auditare a calității psihometrice a itemilor și a rezultatelor.
  • Predictibilitate extinsă: Notificarea disciplinelor și a programelor de concurs cu cel puțin un an școlar complet înainte de debutul ciclului de selecție.
  • Securitate sanitară și calendaristică: Decalarea probelor pentru a asigura un interval de refacere de minimum 10–14 zile între examene, în afara intervalelor cu risc termic extrem.
  • Studiu de impact socio-financiar: Realizarea unei cercetări independente privind povara financiară generată asupra familiilor de intensificarea meditațiilor private.

Poziția directoarei Colegiului „I.L. Caragiale”

Andreia Bodea, directoarea Colegiului „I.L. Caragiale” din București, a declarat că instituția pe care o conduce nu va organiza examenul de admitere în anul 2027. Această decizie se justifică prin lipsa unei necesități reale, suprasolicitarea cadrelor didactice și riscul de a afecta reputația școlii. În același timp, Andreia Bodea a subliniat importanța unei reforme autentice a sistemului de admitere la liceu:

Este nevoie de o reformă autentică a modului de admitere la liceu, deoarece actuala Evaluare Națională, care se bazează exclusiv pe două discipline, este insuficientă și profund inechitabilă, favorizând meditațiile și punând într-o poziție dezavantajoasă elevii care nu își permit o pregătire suplimentară.

Andreia Bodea, directoarea Colegiului „I.L. Caragiale” din București

Federația Națională a Părinților – EDUPART solicită Ministerului Educației să dea dovadă de responsabilitate și deschidere la dialog în cadrul Comisiei de Dialog Social, pentru a preveni decredibilizarea procesului de admitere și fragmentarea șanselor educaționale ale noilor generații.

Explorează subiectele:

Evaluarea NaționalăAdmitere liceuEDUPART


Citește și:

populare
astăzi

1 Străpungerea iminentă a primei galerii din cel mai mare tunel rutier al României, pe A1 Lugoj-Deva

2 Dezbatere pe litoral / De ce românii sunt „manierați” în străinătate, dar „țărani sadea” acasă?

3 Hopa, ce se întâmplă în Rusia?

4 Un turist român a testat modelul „șezlong gratuit” din Thassos: Cât a costat consumația

5 Când Dunărea se traversa la pas: Trei veri istorice de foc au pârjolit Europa