Pedepse penale mai dure pentru atacarea profesorilor și date cerute de la SRI după cazul Bistrița
Reacția autorităților vine pe fondul unor incidente șocante petrecute recent în unitățile de învățământ. La Bistrița, un băiat în vârstă de 13 ani – internat în prezent într-o secție de psihiatrie – și-a înjunghiat profesoara de matematică și a rănit un coleg care ar fi intervenit pentru a o proteja. Un alt episod grav a avut loc la Pitești, unde un adolescent de 15 ani a fost exmatriculat și arestat preventiv după ce și-ar fi atacat colegii cu o macetă.
Ministrul Educației, Sorin Costreie. Foto: Facebook/Sorin Costreie
În urma acestor evenimente, premierul Luca Niculescu a convocat o ședință de urgență în cadrul căreia s-a stabilit un pachet de măsuri pentru protecția elevilor și a angajaților din învățământ. Planul Executivului prevede suplimentarea numărului de consilieri școlari, întărirea pazei la intrările și în interiorul instituțiilor de învățământ, sancțiuni mai dure pentru agresori și derularea unei campanii media antiviolență.
Protecție penală pentru profesori, după modelul medicilor
Pe lângă măsurile imediate de securitate, Ministerul Educației și Guvernul analizează două direcții legislative majore. Prima vizează încadrarea agresiunilor asupra profesorilor la circumstanțe agravante din punct de vedere penal, oferindu-le un statut de protecție similar cu cel al medicilor și al personalului sanitar. Propunerea se află momentan în faza de evaluare juridică înainte de a fi asumată oficial de Executiv.
„Există niște prevederi penale agravante când ataci un doctor sau personal medical. Același lucru vrem să îl facem și pentru profesor, deci ca o măsură de descurajare. Va fi o inițiativă a guvernului, acum o studiem din toate punctele de vedere”, a explicat ministrul Sorin Costreie, într-o intervenție la Digi24 .
A doua inițiativă presupune rescrierea statutului cadrului didactic și a statutului elevului. Scopul este definirea mult mai strictă a responsabilităților și a consecințelor în cazul abaterilor, eliminând astfel ambiguitățile și interpretările multiple în gestionarea situațiilor grave.
Semne de întrebare privind radicalizarea: „Vreau să cer date de la SRI”
Ministrul Educației a mărturisit că atacul de la Bistrița l-a afectat profund, determinându-l să contacteze imediat autoritățile locale pentru a afla detalii. Conform informațiilor prezentate de oficial, ținta inițială a agresorului de 13 ani nu ar fi fost nici profesoara de matematică, nici colegul rănit, ci un alt elev de clasa a VI-a, de etnie romă.
„Cazul este îngrozitor și pe mine m-a dat peste cap, să spun așa. Când am aflat, am sunat imediat și am vorbit cu directoarea școlii, cu inspectorul și cu primarul”, a precizat Costreie.
Oficialul a făcut o paralelă între acest incident și crima petrecută în luna ianuarie în județul Timiș, unde mai mulți adolescenți de 15 ani și-au omorât un coleg și ar fi încercat apoi să îi dea foc. Totuși, ministrul subliniază că situațiile trebuie tratate diferit, deoarece la Bistrița există indicii privind o posibilă radicalizare a minorului, care ar fi accesat anumite platforme online și ar fi postat mesaje fără ca acest comportament să fie depistat și oprit la timp.
„E un pic diferit aici pentru că vorbim de o radicalizare. Încă nu am apucat să discut și să cer date de la SRI, pentru că se impun. Vreau să înțeleg contextul”, a punctat ministrul, adăugând că încearcă să afle circumstanțele exacte ale cazului: „Apar anumite întrebări: de ce nu știam de el și n-a fost oprit, dar la aceste lucruri nu am răspuns”.
Critici la adresa învățământului mecanic și nevoia de empatie
Dincolo de măsurile coercitive, Sorin Costreie a anunțat lansarea unei campanii publice menite să restabilească respectul față de școală și să sublinieze importanța educației. El a criticat atitudinea adulților care disprețuiesc instituțiile de învățământ și a atras atenția asupra lipsei de repere cu care se confruntă tinerii.
„Eu aș vrea să redăm încrederea că școala contează, că școala este importantă. Ei se confruntă și cu o lipsă de modele și, împreună cu părinții, să le explicăm”, a susținut oficialul.
În același context, ministrul a formulat o critică dură la adresa modului în care funcționează în prezent procesul educațional, considerând că acesta este exagerat de orientat spre testare și examene, în detrimentul gândirii critice și al înțelegerii reale a noțiunilor. Oferind exemplul matematicii, Costreie a arătat că elevii sunt împinși să memoreze scheme și tipare standard de rezolvare, fără a pătrunde logica din spatele lor și fără a-și dezvolta gândirea independentă.
„Am impresia, și e din ce în ce mai acută această impresie, că nu facem educație și învățământ pentru a-i face să învețe, iar ei învață ca să fie testați. Și e o mare diferență”, a remarcat ministrul Educației.
În viziunea sa, direcția în care trebuie să se îndrepte școala este cultivarea laturii umane a elevilor: „Și cred că singura noastră șansă este să devenim, prin contrast cu inteligența artificială, mai umani. Și asta înseamnă mai reflexivi, mai empatici și de ce nu, mai simpatici”.
Explorează subiectele:
